INTERVIU Horatiu Cosma, ex-secretar de stat la Transporturi: „Promisiunea trenului de mare viteza a lui Ciolacu e o bataie de joc. Costa, probabil, 20 de miliarde de euro. Un proiect din asta ceausist, ca sa para ca facem ceva, ca si cu canalul Bucuresti- Dunare sau cu altele”

Matei Udrea | 30 iulie 2024

O foarte mare parte a banilor din PNRR pentru Transporturi, in valoare totala de 7,62 miliarde euro, vor fi pierduti de Romania daca in 2026 Comisia Europeana nu ne va da o amanare cu alti cativa ani, spune Horatiu Cosma, fost secretar de stat din partea USR in Ministerul Transporturilor, intr-un interviu acordat aktual24.ro. Inginerul povesteste ca tocmai sectorul feroviar, care are alocati cei mai multi bani, a fost abandonat de guvernul PSD-PNL, deoarece nu prezinta interes politic. Pana in 2026 nu se va termina niciunul din proiectele de mare infrastructura pe calea ferata si nu se vor achizitiona nici cele 150 de trenuri noi.

Este marea sansa a Romaniei de a-si moderniza transporturile si a le face macar civilizate, dar pe care o vom rata, in timp ce premierul Ciolacu vantura la televiziuni proiecte grandomane de tip ceausist, precum construirea unei linii de mare viteza Bucuresti – Budapesta, acuza Horatiu Cosma. Romania n-are bani pentru asa ceva, un proiect care ar costa circa 20 de miliarde de euro si o mobilizare de resurse extraordinara. Asta, in timp guvernul actual rateaza sansa de a lua, cu banii gratis dati de UE, macar trenuri curate si cu aer conditionat si de a reabilita tronsoane unde se merge cu 30 de kilometri la ora.

La Ministerul Transporturilor este o combinatie letala de incompetenta si aroganta, povesteste Horatiu Cosma, dand exemplul scandalului recent cu podul peste Dunare de la Braila devenit impracticabil dupa doar un an. Constructorii straini au venit acum doi ani si au explicat ca, pentru ca podul e special, e nevoie si de o reteta speciala de asfalt. Au fost trimisi la plimbare de directorii din minister, care le-au raspuns ca n-avem normative pentru asa ceva si trebuie pus asfaltul conform normativului in vigoare in Romania.

Constructorii s-au conformat, iar azi vedem rezultatele – asfaltul este complet distrus. Va urma un proces, anticipeaza Horatiu Cosma, in care noi toti vom fi pusi sa platim despagubiri deoarece constructorul va demonstra ca a propus solutia corecta, dar decidentii de la minister au refuzat.

Matei Udrea: Domnule Horatiu Cosma, cat din ce s-a planificat in PNRR la infrastructura e in grafic in acest moment? Cat s-a realizat?

Horatiu Cosma: Trebuie sa le separam, ca avem aproape 8 miliarde de euro impartite aproape egal intre feroviar si rutier. Cam 4 miliarde feroviar, 3,6 rutier. Daca mergem la rutier, acolo sunt vreo 400 si ceva de kilometri de autostrada impartiti intre Autostrada Moldovei A7, Autostrada Unirii A8 si A3 (Bucuresti – Brasov – Oradea – Bors – n. red.) langa Cluj si A1 langa Lugoj-Deva, un mic ciotulet nefinalizat. Din acesti 400 si ceva, in grafic n-ar fi foarte multi. Majoritatea sunt pe Autostrada A7 a Moldovei, fiindca acolo ne-am miscat si in 2021 un pic mai bine cu licitatii, cu proiectare, le-am facut cu simt de raspundere si acum santierele merg relativ OK, desi si acolo, sa zic, din 320 de kilometri, cam 150 sunt mai avansati si n-ar fi probleme, s-ar termina pana anul viitor. Restul e un pic mai in urma, sa zicem ca inca ar fi in grafic pentru 2026, termenul limita din PNRR. Insa e mai la limita. In schimb, pe Autostrada A8 (Iasi – Targu Mures – n. red.) inca n-au inceput deloc lucrarile si acolo e la limita limitelor. Pe Autostrada A3 au inceput in 2021, dar acolo au fost tot felul de probleme, cu lunecari de teren, schimbari de trasee, renisipari. Deci, acolo s-a ajuns cumva la limita, iar pe Autostrada A1 sunt doua tuneluri acolo de construit pe care nu le-au inceput. Acolo e exclus sa termine in termenul PNRR. Acolo e clar ca nu se va incadra. Deci, ca sa zic asa, si vesti bune, cu santiere care se termina, dar mai e si cea mai mare parte care e acolo, la limita-limitei, daca apar surprize negative ies prin termenul PNRR, si o parte cu sanse de finalizare minime spre zero.

Matei Udrea: Ce se intampla cu aceste santiere care, dupa cum spuneti, au sanse foarte mari sa nu se termine pana cand se incheie PNRR-ul? Multi spun ca, pana la urma, Comisia Europeana o sa ne prelungeasca, poate, cu un an-doi, cum face de obicei si cu banii europeni care vin in exercitiile bugetare obisnuite.

Horatiu Cosma: Acum, evident, Comisia Europeana e formata din statele membre si daca sunt foarte multe state in situatia Romaniei, cu intarzieri, se poate ajunge la o negociere politica in care sa se amane un pic termenul de finalizare. Dar eu nu cred ca vrem sa ajungem acolo! Sa apelam din nou la o pasuire, la o exceptie, la ceva, ca tara. Ca asta nu da bine! Eu speram sa ajungem, ca tara, in randul celor care termina la timp sau chiar mai repede, ca pana la urma nu e vorba despre a fi acolo, ca am luat miliardul de euro. E vorba si despre a avea niste autostrazi care muta masinile de pe niste drumuri nationale lente, pe care se intampla multe accidente, pe drum sigur, modern, de Secol XXI. Ca despre asta e vorba, pana la urma!

Matei Udrea: Vreau sa va intreb o chestiune care circula masiv in ultimul an, plecand de la aceasta constatare ca se lucreaza masiv pe autostrada A7, spre Iasi. Foarte multi vorbesc, inclusiv printre constructori, dar si printre politicieni, ca acolo se lucreaza pentru ca ne-au cerut americanii sa facem infrastructura, ca sa-si deplaseze armamentul in cazul in care Rusia ajunge pe Prut sau este nevoie sa trimita in Ucraina. PNRR-ul s-a negociat cand erati la minister si o parte din acte s-au semnat cand erati acolo. Au existat aceste misiuni, ati fost sunati de ambasadorul Statelor Unite sau s-a pus o presiune din punctul asta de vedere, a venit premierul Citu la voi, sau altcineva, sa va spuna sa va grabiti si sa faceti…

Horatiu Cosma: Absolut deloc! Singurele chestiuni legate de zona asta de aparare, de mutat trupe, au fost legate oarecum de acel coridor Baltic, din Polonia, de la Gdansk, pana in Grecia. Si au fost niste intalniri, mai mult niste tatonari, discutii despre partea care vine si in Romania, adica de la Oradea – Arad – Timisoara si iesire pe la Calafat, desi partea foarte vestica. Dar s-a blocat totul cand s-a ajuns la bani! Fiindca nu exista finantare pentru coridorul respectiv. Si au mai fost discutii strict punctuale, de genul cate un pod mai vechi nereabilitat pe un drum national spre Cincu sau in alte zone din tara. Dar chestiuni punctuale. Cat despre A7, in niciun caz! A7, autostrada Moldovei, a fost 100% initiativa noastra, fiindca guvernul anterior, in 2020, se gandise la PNRR singur, in debara, fara Comisia Europeana implicata, ca la un fel de „hai sa punem proiecte de peste tot din tara“, fara cap si fara coada. Si cand am mers noi in 2021 la comisie, pentru primele discutii, rutierul era vazut asa, ca o cenusareasa. „Pai, cum, rutier? Drumuri, poluare!“ PNRR-ul a fost gandit ca o chestie verde, eco, cu cai ferate, cu metrou, cu copacei. Si atunci a fost foarte dificil sa ii convingem pe cei de la comisie ca totusi noi suntem intr-o situatie in care, ca tara, trebuie sa recuperam si decalajele astea pe rutier. Si am reusit, dupa multe-multe ore si nopti nedormite, sa-i convingem. Fiindca acolo, pe A7, actualmente este E85, sau DN2, coloana vertebrala a Moldovei, unde se intampla foarte multe accidente, nu sunt centuri rutiere, toate traficul trece prin Focsani, prin Adjud, prin Roman s.a.m.d. Si am reusit sa-i convingem. E un proiect de 3 miliarde de euro care are finantare europeana si care altfel n-ar fi incaput pe fondurile europene clasice.

Matei Udrea: Inteleg. Deci, e doar o teorie a conspiratiei povestea asta cu graba de pe A7 pentru ca au ordonat americanii.

Horatiu Cosma: Da, e o teorie a conspiratiei. Cred ca e si o chestiune… Constructorul e arhicunoscut, firmele domnului Umbrarescu, care lucreaza acolo, sunt si localnici, pana la urma isi fac autostrada in spatele curtilor. Si, evident, e si o chestier de mandrie locala acolo. Pe de alta parte, cred ca e si o presiune politica. Fiind an de alegeri, premierul Romaniei, domnul Ciolacu, e din Buzau si ce bine i-ar prinde inainte de alegeri, la toamna, sa taie o panglica fix acolo. E posibil ca de acolo sa fie prioritizarea asta. Dar din pacate asta vine si cu vesti proaste din alte zone. Cum ziceam, in Transilvania, tot pe PNRR, acelasi constructor a lasat viitorul de pe acceleratie pe autostrada de acolo. Si se vede. De vreun an, progresul e foarte scazut acolo, dar si pe alte santiere din tara.

„Am intalnit si in 2021, dar si inainte, oameni politici care vedeau faptul ca sunt intr-o astfel de functie ca pe un mod de a extrage niste resurse pe persoana fizica, de a-si face o poza pe un santier sau de a taia o panglica la o inaugurare, dar fara o viziune de perspectiva“

Matei Udrea: Dar exista aceasta capacitate tehnica in Romania, ca sa se construiasca atat de multe autostrazi simultan pana in 2026? Si aici ma gandesc la muncitori si calificati, dar si la utilaje. Basculante, aparate de scos pietris etc. Avem toata tehnologia asta si toti oamenii necesari ca sa putem sa lucram la atat de multe autostrazi, la atatea sute de kilometri simultan?

Horatiu Cosma: Cererea sau oferta, acest mecanism al pietei, e o chestiune elastic, in general. Adica au fost ani, in 2014, 2015, 2016, 2017, in care s-a lucrat putin. Erau in lucru undeva, la 50, 70, maxim 100 de kilometri de autostrada in paralel. Si atunci, normal ca si piata s-a redus, acum am ajuns sa vrem sa construim in paralel 500, 600, 700 si mai bine de kilometri de autostrada, plus santiere de cale ferata. Da, intr-adevar, acest raspuns al pietei, de a veni cu noi muncitori, utilaje s.a.m.d., e elastic, dar nu infinit de elastic, nu se poate tripla de la un an la altul capacitatea, dar poate creste. Si am vazut in ultimii ani chestiunea asta. Am fost si eu pe santiere, am discutat cu constructorii si am vazut ca foarte multi dintre ei si-au reinnoit flota de utilaje, si-au cumparat macarale, escavatoare, basculante, betoniere. Au adus si oameni. Am vazut pe santierele noastre foarte multi oameni din zona extra-comunitara sau chiar din Uniunea Europeana. Ingineri specializati care poate nu mai au asa de mult de lucru in tarile lor, in vestul Europei, si firmele lor internationale i-au adus in Romania. Deci, a crescut piata si cred ca ar mai fi capacitate de crestere. In schimb, unde vad limitarea e la statul roman! La capacitatea statului de a rezolva partea lui, cu birocratia si platile. Totusi, santierele astea nu functioneaza pe promisiuni, functioneaza pe bani platiti la timp.

Matei Udrea: E o problema care tine de incapacitatea oamenilor care sunt in functii sau de rea-vointa? Sau de alte motive, de coruptie?

Horatiu Cosma: N-as zice neaparat rea-vointa. E o intelegere limitata a subiectului. Pana la urma, chiar daca incercam sa discutam 100% tehnic, nu putem lasa politicul, pentru ca influenteaza aspectul tehnic. Am intalnit si in 2021, dar si inainte, oameni politici care vedeau faptul ca sunt intr-o astfel de functie ca pe un mod de a extrage niste resurse pe persoana fizica, de a-si face o poza pe un santier sau de a taia o panglica la o inaugurare, dar fara o viziune de perspectiva, „bai, eu fac ceva aici, plantez niste seminte pentru ceva ce se va intampla si va da roade peste un an-doi-trei“. Fiindca in domeniul asta nu e ca si la Legea Pensiilor, ca ai dat-o si de maine au crescut pensiile cu 50%. Aici faci un proiect, dupa aceea o licitatie, dupa aceea incep niste lucrari si rezultatul efectiv, autostrada finala circulabila, e peste 2 ani, 5 ani, 7 ani. Atunci, multi au vazut-o asa: „Eu sunt aici acum, sa incerc sa-mi fie bine pe termen scurt, ca peste 7 ani, cand s-or intampla astea, poate n-oi mai fi, si atunci de ce sa muncesc eu pentru altcineva? Si aici a fost o ruptura de implicare a unora. Noi am incercat sa facem lucrurile, sa punem niste caramizi acolo si am zis cu draga inima sa vina cineva sa ia roadele la anul sau peste doi sau peste trei, dar sa le ia, ca pana la urma nu le facem pentru noi. Nu merg eu cu autostrada Moldovei in buzunar. Vin in zona Clujului, lucrez si la Bucuresti, ajung destul de rar acolo, in Moldova. Deci nu poate sa ma acuze nimeni ca am facut ceva pentru mine personal. Chiar am insistat foarte mult pentru proiecte care sa ajute toate regiunile tarii.

„Cand eram la minister semnam platile pentru constructori. Erau zile in care semnam facturi de 100 de milioane de lei. Si unii din minister mi-au spus: «Dar de ce va grabiti asa tare sa le semnati? Acum cativa ani era o modalitate de tinut la sertar o astfel de factura, ca atunci constructorul constrans financiar vine si pupa inelul cuiva, ca sa scoata de la sertar factura»“

Matei Udrea: Se asteapta comisioane la semnarea contractelor?

Horatiu Cosma: Posibil! Cat am fost acolo, nu ni s-a propus absolut nimic. In schimb, eu aveam o responsabilitate delegata din partea ministrului Drula, in sensul ca semnam platile pentru constructori. Sigur, erau biblioraft foarte gros, trebuia verificat, cu foarte multe cifre, sume de bani, dar erau zile in care semnam de 100 de milioane de lei facturi catre constructori! Si… Na, e si o responsabilitate mare, dar e si o modalitate… Si unii mi-au spus, au insinuat, „dar de ce va grabiti asa de tare sa le semnati?“. Fiindca pentru mine era o chestiune… Oamenii au lucrat pe un santier, au facut o treaba extraordinara, au emis o factura. Pai obiectivul nostru, ca stat, ar trebui sa fie sa platim cat mai rapid, ca banii au mers mai departe catre salarii platite, catre subcontactori, se invart rotitele economic. Si tot timpul prioritizam chestiunea asta, ca sa nu le tin la sertar. Cineva mi-a spus la un moment dat: „Sa stiti ca acum cativa ani era o modalitate de tinut la sertar o astfel de factura, ca atunci constructorul constrans financiar vine si pupa inelul cuiva, ca sa scoata de la sertar factura“.

Matei Udrea: Explicatiile astea au venit de la cineva din minister sau de la CNAIR?

Horatiu Cosma: Din minister, da! Oameni din minister, functionari care vazusera cum au functionat lucrurile acolo de atatia ani si erau cumva minunati de faptul ca noi… Nu-si explicau unii. „Pare ca sunt din alt film oamenii astia! Nu tin facturi la sertar, nu merg sa foloseasca vilele de protocol ale statului in vacanta platita de statul roman, nu se inteleg cu constructorii sa le faca si lor un om prin spatele curtii.“ La chestiuni de genul asta parea ca suntem din alt film. Dar noi asa am considerat ca trebuie facute lucrurile, ca sa fie un plus pentru binele comun, nu pentru binele personal cu transporturile din tara.

Matei Udrea: Ce calitate au aceste lucrari care se fac acum pe autostrazile noi?

Horia Cosma: In zona de autostrazi, lupa societatii e mult mai focusata! Se uita foarte mult societatea civila si statul roman e mult mai atent. Exista si un consultant, un diriginte de santier angajat de statul roman, care sa fie pe santier si sa supervizeze toate lucrarile astea. Atunci, pe tipul asta de lucrari mari, de miliarde, si verificarile-s un pic mai stricte. Bine, nu 100%, si aici avem exemple de santiere unde au fost probleme si dupa inaugurare s-a reparat si iar reparat. S-au gasit modalitati ca unii sa inchida ochii pentru un anumit constructor, sa se faca platile si sa fie lasati sa lucreze dupa bunul plac. Dar, in general, calitatea e mai buna. Pe alte tipuri de drumuri, judetene si chiar nationale sau de importanta mai mica, unde nu exista nicio verificare asa stricta, nici lupa societatii, nici acel diriginte de santier, institutiile statului mai inchid ochii. Acolo avem exemple de gropi aparute dupa cateva zile de la asfaltare sau drumuri care se prabusesc si alte asemenea.

„La podul de la Braila, constructorul a venit acum doi ani si a spus ca trebuie o reteta speciala de astalt. Statul roman zis: «Nu suntem de acord, ca nu e conform normativului!». S-a pus conform normativului si vedem rezultatele! Vom vedea daca o sa trebuiasca sa platim despagubiri noi toti catre acel constructor, pentru ca el a venit cu propunerea corecta, dar a fost refuzat! E la minister o combinatie letala de incompetenta cu orgoliu foarte mare“

Matei Udrea: Si atunci, cum explicati ce s-a intamplat pe podul de la Braila? Acolo, dupa un an de la inaugurare, asfaltul e deja praf.

Horatiu Cosma: La podul de la Braila, aici e chiar o chestiune de Caragiale! Noi, ca stat, nu avem in momentul de fata un normativ pentru tipul de asfalt care ar trebui pus pe un asemenea pod! E un pod extrem de special, unicat, foarte putine construite de acest tip in lume si, automat, si suprafata de rulare e una speciala! Pe alte poduri din lume s-a folosit un asfalt mai specific, fiindca acest tablier metalic se incalzeste foarte tare. La noi, normativul nu permite asa ceva! Inteleg ca acum 2 ani constructorul a venit cu o propunere de reteta de asfalt. Statul roman zis: „Nu, nu suntem de acord, ca nu e conform normativului!“. S-a pus conform normativului si vedem rezultatele! Acolo cred ca o sa fie niste procese in instanta. Vom vedea daca o sa trebuiasca si acolo sa platim despagubiri ca stat, de fapt noi toti, catre acel constructor, pentru ca el a venit cu propunerea corecta, dar a fost refuzat! Arata jenant ce e acolo, la Braila! E o rusine! E pacat ca intr-un asemenea proiect major sa avem o asemenea…

Matei Udrea: Ati lucrat in minister, ati fost secretar de stat si stiti ce e in interior. E vorba de indolenta sau pur si simplu oamenii care lucreaza acolo nu se pricep? Daca vine si-ti spune constructorul o chestiune si tu raspunzi ca nu e normative… Cand oamenii aia iti explica niste lucruri, tu sa zici ca nu te intereseaza… Tine de nepasare?

Horatiu Cosma: E acolo o combinatie letala. O combinatie de incompetenta cu orgoliu foarte mare.

Matei Udrea: Orgoliu din partea cui? 

Horatiu Cosma: Din partea specialistilor din Compania de Drumuri! Sau chiar si a functionarilor din minister, oamenii care sunt efectiv cu decizia. Fiindca sunt chestiuni tehnice de care e responsabil un director tehnic din Compania de Drumuri. De multe ori am ajuns si noi acolo sa vedem ce se intampla, de ce nu se ia decizia sau de ce se ia o decizie proasta. Si de multe ori am gasit oameni foarte slab pregatit tehnic, dar care, ajunsi in pozitia aia… E foarte complicat sa dai afara un om la stat! E Codul Muncii, se acopera cu hartii peste hartii si atunci ajung sa creada niste Dumnezei pe felia lor, cu foarte mult orgoliu, ei detin adevarul absolut, ei se cred cei mai cei. Si daca ii pui in fata unei astfel de situatii, daca le spui „mai, omule, chestiunea asta nu e in regula, asfaltul de pe podu de la Braila nu e in regula, ai dat o decizie gresita, hai sa vedem cum o putem intoarce“, se pun cu picioarele de-a-ndaratul si zic: „Nu! Asa am dat-o, sa se faca, sa se respecte! Daca ceva nu e regula, constructoru-i de vina, eu nu accept nicio critica la procesul meu decizional!“. Aici e foarte complicat de navigat printr-un astfel de sistem in care trebuie sa lucrezi cu niste oameni foarte orgoliosi, limitati si care… Na, au o anumita mentalitate.

„La calea ferata, politicul nu-si doreste si in 2026 se vor pierde mare parte din cele 4 miliarde din PNRR. Lipsa de interes provine din faptul ca o inaugurare de autostrada aduce mult mai mult beneficiu politic decat o modernizare sau reparatie de cale ferata“

Matei Udrea: Sa vorbim si despre caile ferate. Care e situatia in PNRR si aici?

Horatiu Cosma: Daca pe sectorul rutier avem si anumite vesti bune, din pacate, pe domeniul feroviar sunt mult mai putine. Si aici e pacat, fiindca din punctul de vedere al Comisiei Europene, cum ziceam si de PNRR, calea ferata chiar e un pilon vital. Au insistat si ei – si noi am fost de acord – sa punem cea mai mare suma din PNRR-ul Transporturilor pe calea ferata, pentru modernizarea unor magistrale feroviare, pentru reparatii de linii, pentru trenuri noi. Si chiar acolo eram cumva multumit ca am reusit sa punem banii acestia, ca avem si proiectele pe care sa mearga, ca pot ajunge in sfarsit si trenuri noi. Insa ce a urmat din 2021 incoace ne-a aratat ca s-a intamplat foarte putin.

Matei Udrea: Ce inseamna foarte putin? Haideti sa vorbim concret!

Horatiu Cosma: Concret! Cea mai mare parte a PNRR merge pe doua magistrale peroviale care vor fi reparate de la zero, modernizate, reabilitate. 300 de kilometri in total: Cluj – Oradea si Arad – Timisoara – Caransebes. Din 2021 incoace au fost asa, cumva, din inertie. Au avansat licitatiile, s-au semnat niste contacte, a fost o perioada de proiectare, acum unele au intrat in santier, dar e o chestiune care… Eu, fiind acolo, in minister, am vazut. Si nu doar la noi in minister, ci si in celelalte. Acolo unde politicul nu isi doreste, nu arata implicare, lucrurile se misca intr-o inertie administrativa. Cam asa se intampla acum cu proiectele astea. Nu pare sa fie un interes de la conducerea Ministerului Transporturilor si atunci lucurile se misca asa cum se misca, sunt 2 ani, 3 ani, 5 ani intarziere! Nu e chestiunea aia, cand merge ministrul in santier, da de pamant cu constructorul – metaforic vorbind –, cere termene de recuperare a intarzierilor, calendare de lucrari s.a.m.d. si il cheama la raspundere la minister. Pare ca la CFR lucrurile merg din inertie si asta am vazut cam la toti. Chiar am fost pe santiere. Sunt 2-3 oameni, mai un utilaj… Procente de progres raportate oficial de CFR de 5%, 7%. Acolo eu zic ca nu o sa termine pana in 2026 nici macar un singur lot din cele 8 loturi pe cele doua proiecte mari.

Matei Udrea: Si ce se intampla in situatia asta, cu o intarziere asa mare? Se pierd banii?

Horatiu Cosma: Nu stiu daca toti banii, dar un procent insemnat, daca nu se termina lucrarile, se va pierde.

Matei Udrea: Si lipsa asta de interes de unde provine?

Horatiu Cosma: Asa cum am simtit-o eu, provine din faptul ca o inaugurare de autostrada aduce mult mai mult beneficiu politic decat o modernizare sau reparatie de cale ferata care oricum era si inainte tot acolo, se mergea prost, dar macar se mergea! Din punctul de vedere al societatii, faptul ca se deschide un drum nou de autostrada, se trece de la un drum de 50 de kilometric la ora prin localitati la unul de 130 de kilometri la ora nou, modem, frumos, trezeste mai multe emotii decat calea ferata.

Matei Udrea: Inteleg.

Horatiu Cosma: Si atunci, cumva, calculul cinic e ca sectorul feroviar, cenusareasa de la Transporturi, merge din inertie. Noua chiar ne-a parut foarte rau, cand am ajuns acolo discutam cu oamenii din CFR, de la regionale, si vedeam frustrarea si supararea celor care iubesc calea ferata, care lucreaza de zeci de ani acolo, legat de faptul ca au fost lasati la coada. Si legat de faptul ca atunci cand au venit si au spus: „N-avem nevoie de zeci de miliarde de euro, cum se intampla in Germania, dar dati-ne macar 1%, ca sa mai tinem in viata reteaua“. Si n-au primit nici macar atata! Ne-au aratat si poze cu linii pe care de 20 de ani n-au avut bani sa intervina, nici macar cu o intretinere minima.

„Se repara prin PNRR anumite linii absolut neintretinute si pe care se merge foarte incet. Efectiv: scos linia, pusa alta linie, traverse noi, piatra sparta, macazurile! Unde se merge cu 30 de kilometri la ora limitare, s-a inlocuit si acum se merge cu 100. Am calculat ca se castiga, cumulat, undeva, la 3.000 de minute, daca pui toate aceste lucrari“

Matei Udrea: Cine merge in gara vede ca zilnic sunt trenuri cu intarzieri care ajung si la doua ore. Acum vreo 2 saptamani, calatorii care veneau dinspre Brasov cu trenul si-au sunat prietenii sa vina de la Ploiesti, sa-i ia cu masinile, ca nu mai rezistau in trenul respective pana la Bucuresti. Vedem trenuri care se ciocnesc si apar explicatiile astea, ca e cald, ca s-au dilatat sinele. Dar in strainatate nu se dilata sinele? Acolo nu e cald? De ce doar aici apar probleme care duc la aceste intarzieri uriase?

Horatiu Cosma: Se intampla peste tot sa se dilate sinele si alte astfel de probleme. Diferenta e ca acolo se si intretin acele linii si atunci fenomenul nu e asa de deranjant si nu se manifesta la tot pasul, cum e la noi. Cauza principala vine din lipsa de finantare, lipsa de bani. Daca vreau sa fac orice, sa-mi constuiesc o casa, sa-mi repar apartamentul, imi trebuie bani. Daca n-am suma respective si am numai un sfert de ea, evident ca n-o sa pot face acea lucrare. Cam asa e si la CFR si asta se vede. Au fost bani foarte putini investiti in ultimii 20 de ani. Noi am zis: „Pai, hai sa gasim o formula!“. Si asta a fost cea mai mare bucurie a noastra in PNRR, ca am reusit sa prindem acolo, din cei 4 miliarde, o suma mai mare care sa aiba un impact rapid, imediat, pe toata reteaua. Si am reusit ca sa negociem cumva, am mers pe o linie foarte subtire, deoarece Comisia Europeana nu finanteaza intretinerea retelei de cai ferate a Romaniei, care e de 12.000 de kilometri. UE finanteaza proiectele noi. Si am gasit o formula de compromis, un program prin care pe anumite linii absolut neintretinute si pe care se merge foarte incet si se acumuleaza aceste intarzieri sa venim cu interventii punctuale si rapide. Efectiv: scos linia, pusa alta linie, traverse noi, piatra sparta, macazurile! Deci, efectiv, partea superioara a liniei din cauza careia erau cele mai multe probleme si limitari, asta trebuia inlocuita rapid. Si ulterior, candva, peste 10-15 ani, se va ajunge si cu un proiect mamut de modernizare de la zero. Dar era important sa facem chestiunea asta. Si, practic, in PNRR feroviar, cam astea au mers, din ce am urmarit noi!

Matei Udrea: Deci, s-au facut? 

Horatiu Cosma: S-au facut, s-au facut, sunt in santier. Sunt loturi micute prin toata tara. Spre Moldova, spre Transilvania, spre Constanta… Zone pe care le-au identificat ei ca fiind… 5 kilometri de fir de linie care e praf, unde se merge cu 30 de kilometri la ora limitare, s-a inlocuit si acum se merge cu 100. Foarte multe dintre aceste lucrari sunt finalizate si am calculat ca se castiga, cumulat, undeva, la 3.000 de minute, daca pui toate aceste lucrari. Aici castig 5 minute, aici 3, aici 7, aici 10. E un castig imens la chestiunea asta de intretinere a caii ferate, care, cum ziceam, nu e foarte ofertanta politic. Asta trebuie sa se intample in continuare! Chestia asta, ce am facut, a fost o picatura in ocean, dar daca nu se intampla in continuare, maine o sa pice o alta linie sau se defecteaza, sa apara restrictii pe altele. Daca asta nu curge in continuare si de la bugetul de stat, o sa ajungem fix in acelasi punct!

„Promisiunea trenului de mare viteza a lui Ciolacu e o bataie de joc. Costa, probabil, 20 de miliarde de euro. Un proiect din asta ceausist, ca sa para ca facem ceva, ca si cu canalul Bucuresti- Dunare. Sa sune bine, dar n-o sa se intample. Si in timpul asta nu se ocupa de adevaratele probleme care ne dor“

Matei Udrea: Aici, mie mi se pare ca e o discrepanta intre tabloul pe care il zugraviti dumneavoastra, pe de o parte, si declaratiile pe care le fac membrii guvernului. Nu mai departe de zilele trecute, premierul Ciolacu a spus ca o sa se faca un tren rapid Bucuresti-Budapesta. Ce inseamna tren rapid? Pe unde o s-o ia trenul asta rapid, daca sunt caile ferate asa cum sunt?

Horatiu Cosma: Mi se pare o bataie de joc, pana la urma, fiindca noi suntem in faza in care avem niste nevoi primare. Ca si cum o familie nu ar avea bani sa manance si Ciolacu ar veni si ar spune ca-i pune candelabru de aur! No, e jenant si descalificant! Pana la urma, sa ajungem noi sa avem o retea civilizata, cum vedem in Polonia, chiar si in Ungaria, ca si ei si-au intretinut reteaua, ca sa poti merge civilizat, sa ajungi la timp la Constanta de la Bucuresti, la Iasi, la Suceava, la Cluj. Sa ajungi in 5-6 ore, cele mai lungi calatorii. Sa ai trenuri metropolitane in apropierea oraselor mari. Iar cand ai ajuns acolo si reteaua arata bine si lumea o foloseste, da, ne putem gandi si la un proiect mai mare. Un tren de mare viteza care sa o ia nu stiu pe unde, sa se faca un studio. Dar, oricum, in primul rand ca nu avem bani pentru un asemenea proiect, care va fi de ordinul multelor miliarde de euro…

Matei Udrea: Cat? Ce inseamna multe miliarde?

Horatiu Cosma: E greu de estimat. Spre exemplu, englezii se chinuie sa faca un tren de mare viteza de la Londra la Manchester de vreo 20 de ani. S-au apucat, au facut un sfert, au crescut preturile de la 6 miliarde, cat au zis initial, la 15 si tot creste cu fiecare nou an si e departe de finalizare. Pentru un astfel de tren, practic, si fundatia nu mai poate fi din pamant, trebuie sa fie, practic, un beton, la trecerea muntilor trebuie sa aiba o anumita raza de curbura, sa poata rula cu viteza aia. Deci va fi tunel-viaduct-tunel-viaduct. O chestie de, probabil, 20 de miliarde de euro.

Matei Udrea: Ar fi, sa zicem, de la Arad pana la Bucuresti sau de la Oradea pana la Bucuresti.

Horatiu Cosma: Da. Dar, din nou, e o chestiune, asa, o himera cu care… Un fel de proiect din asta ceausist ca sa para ca facem ceva, ca si cu canalul Bucuresti- Dunare sau cu altele. Sa sune bine o chestie, dar n-o sa se intample si in timpul asta nu se ocupa de adevaratele probleme care ne dor astazi.

„In PNRR am reusit sa prindem 500 de milioane de euro pentru 150 de trenuri noi si inca 140 de locomotive si vagoane modernizate. A ajuns unul singur in tara, dar s-a defectat la teste. L-au bagat inapoi, in depou, si de atunci n-am mai auzit nimic de el. Greu de crezut ca le vor lua pana in 2026“

Matei Udrea: OK, multumesc…

Horatiu Cosma: As mai aminti si de trenuri. Conteaza si trenurile in care circulam, si aici avem o mare problema. De 20 de ani nu s-au cumparat trenuri noi in tara si le vedem, le simtim. N-au aer conditionat, se defecteaza foarte des, nu-s bani pentru reparatiile periodice. Si de asta foarte multe dintre ele au probleme. Din acest motiv tot auzim de defectiuni si de locomotive care ard…

Matei Udrea: Era prinsa in PNRR si chestiunea asta.

Horatiu Cosma: Da, aici voiam sa ajung. Ca in PNRR am reusit sa prindem niste bani destul de frumosi, undeva, la 500 de milioane de euro, pentru 150 de trenuri noi si inca pe atatea vagoane, locomotive modernizate cap-coada.

Matei Udrea: Ce inseamna un tren nou? Locomotiva plus cate vagoane?

Horatiu Cosma: De fapt, e o combinatie acolo, ca sunt locomotive si automotoare. Automotoarele sunt locomotiva plus vagon, doi in unu, cu sase vagoane. Dar le-am pus, cumva, la cap la cap, toate vagoanele cumulate.

Matei Udrea: Si cate vagoane ar fi cu totul?

Horatiu Cosma: 140 sunt modernizate si acele noi, la vreo 2-300. E un inceput, pe toata reteaua e nevoie de mult mai mult, dar e ce-am putut atunci pune in PNRR si eu cred ca pentru romani ar fi un lucru important sa vada ca pe o linie, doua sau trei, asa, un proiect pilot, avem si noi trenuri de secol XXI, curate, cu aer conditionat.

Matei Udrea: Si ce s-a intamplat cu acest program prins in PNRR, de achizitie a trenurilor noi?

Horatiu Cosma: Din pacate, au fost si aici, cum ziceam, din inertia asta administrativa nesustinuta politic, licitatii care s-au anulat pe trenuri cu hidrogen, o tehnologie mai noua. Trenurile clasice, la fel: intarziate, contestate. A ajuns unul, intr-un final, in tara, dar s-a defectat la teste. Ceva nu functiona, l-au bagat inapoi, in depou, si de atunci n-am mai auzit nimic de el. E o situatie trista si cu trenurile si e pacat, fiindca…

Matei Udrea: Se rateaza tinta asta din PNRR cu trenurile sau se face pana in 2026?

Horatiu Cosma: Greu de crezut ca se va face pana in 2026, daca a ajuns unul singur si nici acela nu e in circulatie dupa 3 ani!

Matei Udrea: Dar asta nu-i caz penal? Sa ai posibilitatea asta, sa modernizezi, sa aduci toate astea, sa-ti vina niste bani gratis si pur si simplu sa nu-i iei, sa nu faci nimic? Adica nu se poate ajunge in instanta?

Horatiu Cosma: Evident ca asa ar trebui! Si cred ca ar fi un exemplu bun sa ajunga in justitie si oamenii acestia, decidentii, pentru inactiune. Ca acum, asa, pentru ca au furat, ca au luat mita, ca au dat, e subinteles. Dar trebuie si pentru ca nu valorifica toate oportunitatile astea pentru Romania. Ca PNRR-ul asta, totusi, noi am spus atunci ca e un ultim tren de dezvoltare a Romaniei! Si nu avem voie sa-l ratam. Faptul ca unii, prin inactiunea lor… Acum nu cred ca nu vor, pentru ca oricine vrea sa isi faca poza, frumos, cu un tren nou, cu o autostrada cu o cale ferata, dar cred ca le e mai comod asa, in balta in care stau si nu fac efortul ca sa se si concretizeze proiectele astea. Si atunci ramanem intr-o situatie nici prea-prea, nici foarte-foarte, se mai inaugureaza ceva, sa nu explodeze mamaliga, dar nu la viteza la care chiar am putea.

Matei Udrea: Multumesc pentru interviu.

Horatiu Cosma: Multumesc si eu.

Urmareste-ne si pe: