Iohannis, pe lista scurta a celor 12 lideri care „merita urmariti” la Summitul NATO de la Washington – POLITICO
In aceste zile, liderii si diplomatii din cele 32 de state membre ale NATO sunt la Washington, unde a fost semnat tratatul fondator al aliantei in urma cu 75 de ani. Urmeaza zile lungi pline de discutii despre inarmarea Ucrainei, cresterea productiei de arme, descurajarea Rusiei si confruntarea cu China, relateaza Politico. Politico a enumerat si 12 lideri de state si diplomati la care toti ar trebui sa fie atenti, printre care se afla si Klaus Iohannis.
Este probabil ca acesti lideri sa isi promoveze agendele si in afara salilor de conferinta – participand la mai multe conferinte speciale, in speranta de a ajunge la acorduri care sa aduca beneficii atat aliantei, cat si propriilor lor alegatori.
Summitul are loc pe fondul unor schimbari recente: alegerile franceze care au schimbat puterea; un nou guvern – si lideri – in Marea Britanie; potentiala revenire a presedintelui Trump; si acum, intrebari cu privire la viitorul politic al presedintelui Joe Biden. Voi fi prezente mai multe figuri bine cunoscute, dintre care multe reprezinta valurile schimbatoare ale puterii pe glob in acest moment. Unii sunt mai noi pe scena mondiala, in timp ce cativa vor fi in cautarea urmatoarei provocari.
Iata figurile-cheie pe care trebuie sa le urmariti, arata Politico:
Lloyd Austin – Chiar daca Joe Biden castiga in noiembrie, traditia arata ca secretatul Apararii, Lloyd Austin, va demisiona probabil la scurt timp dupa alegeri, dupa patru ani de gestionare a crizelor internationale din Afganistan, Ucraina si Orientul Mijlociu si cu tensiunile cu China care raman ridicate. Acesta va fi probabil unul dintre ultimele evenimente internationale majore la care va participa inainte de alegerile prezidentiale din noiembrie.
Bill Blair – Bill Blair, ministrul canadian al Apararii, este in functie de numai un an, dar a atras atentia prin franchetea sa cu privire la starea dezastruoasa a armatei canadiene, exprimandu-si public ingrijorarea cu privire la flotele de vehicule invechite, capacitatile in declin si gradul scazut al recrutarii. De asemenea, el a relatat despre lupta dificila pe care a dus-o pentru a convinge cabinetul prim-ministrului Justin Trudeau sa creasca cheltuielile de aparare ale Canadei.
Blair se indreapta spre summit cu o delegatie care se confrunta cu presiuni din cauza faptului ca Canada nu isi indeplineste angajamentele privind cheltuielile NATO pana in 2030. Ottawa si-a concentrat eforturile diplomatice in vederea consolidarii sprijinului pentru Ucraina, dar succesul politic la acest summit ar insemna, de asemenea, sa plece fara a fi aratata cu degetul si fara a fi criticata pentru ca este o tara care nu participa la NATO.
Keir Starmer – Drumul fulminant a lui Keir Starmer de la statutul de unul dintre avocatii de top ai Regatului Unit la cel de prim-ministru i-a luat mai putin de un deceniu. A intrat in parlament in 2015, dupa o cariera apreciata ca avocat specializat in drepturile omului si apoi ca director al procuraturii, si a devenit lider al Partidului Laburist din Marea Britanie in aprilie 2020. Spre deosebire de ultimul castigator al alegerilor laburiste, Tony Blair, Starmer este mai degraba un tehnocrat in stilul lui Olaf Scholz. Cu siguranta nu atinge inaltimile retorice ale lui Blair sau Boris Johnson si a fost adesea criticat in Westminster pentru ca este „plictisitor”.
Starmer a promis continuitate in ceea ce priveste politica externa si de aparare. El s-a angajat sa sprijine Ucraina in aceeasi masura ca Johnson si Rishi Sunak, promitand in acelasi timp sa creasca cheltuielile de aparare la 2,5 % din PIB „atunci cand conditiile [fiscale] o vor permite”.
David Lammy – David Lammy, ministrul de Externe al Marii Britanii, avea doar 27 de ani cand a fost ales in parlament in 2000 si este unul dintre cei mai cunoscuti politicieni laburisti ai tarii. A fost cunoscut in principal in Marea Britanie pentru ca a fost un militant vehement anti-Brexit din 2016 pana in 2019 si un oponent vocal al lui Donald Trump. De atunci, el s-a reincarnat in diplomatul-sef al lui Keir Starmer, care vorbeste adesea despre injectarea „realismului progresist” in politica externa a Marii Britanii.
Emmanuel Macron – Summitul incepe la mai putin de 48 de ore dupa ce alegerile anticipate l-au lasat pe Macron fara o cale clara de formare a unui nou guvern. Cine va face parte din acesta – si pe cine va aduce – este inca in aer.
Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, va cauta sa obtina angajamente ferme pentru Ucraina la summitul NATO. Dar el s-a aflat intr-o pozitie incomoda: Dupa ce a convocat alegeri anticipate in Franta, el si coalitia sa de centru au pierdut teren in fata partidelor de extrema-dreapta si de extrema-stanga, care au obtinut duminica castiguri semnificative in Adunarea Nationala. Este inca neclar cum poate Macron sa formeze o coalitie de guvernare intre centru, stanga si extrema dreapta, niciunul dintre acestea neavand majoritate in adunare.
Alianta de stanga Noul Front Popular, care s-a clasat pe primul loc, este divizata in privinta problemelor de aparare. Stanga Franta Neinduplecata, care a obtinut cele mai multe locuri in randul Noului Front Popular, are aceleasi opinii sceptice fata de UE si NATO cu extrema dreapta si se opune pozitiilor presedintelui francez cu privire la Kiev, cum ar fi trimiterea de trupe daca este necesar, amenintand sa atenueze impactul vocii sale la summit.
Benedetta Berti – Dupa mai mult de 15 ani in mediul academic, in grupuri de reflectie si ONG-uri, Benedetta Berti s-a alaturat NATO in 2017 pentru a conduce echipa de planificare a politicilor pentru secretarul general. In ultimii sase ani, ea i-a oferit secretarului general consiliere strategica si idei noi pentru alianta, inclusiv in ceea ce priveste schimbarile climatice, securitatea si parteneriatele. Ea a condus elaborarea agendei politice NATO 2030 – care a stabilit prioritatile pentru adaptarea NATO la viitorul razboiului si a introdus noi initiative pe teme precum rezilienta, inovarea in domeniul apararii si angajamentul fata de regiunea Indo-Pacific.
De asemenea, a gestionat elaborarea Conceptului strategic 2022, principalul document strategic al NATO, care reorienteaza alianta pentru o lume mai volatila si mai contestata, inclusiv prin abordarea, pentru prima data in istoria aliantei, a provocarii reprezentate de China.
Dmitro Kuleba – ministrul de eEterne al Ucrainei a fost in prim-plan in relatiile incredibil de eficiente ale Ucrainei cu partenerii din Occident. Dar cea mai mare provocare a sa este aderarea Ucrainei la alianta NATO.
Aceasta invitatie nu va fi facuta la summitul de la Washington, dar exista o miscare pentru a incheia unele dintre acordurile bilaterale de securitate dintre tarile individuale si Kiev, pe care liderii spera sa le anunte la reuniune. Intre timp, Kuleba si principalul consilier al lui Zelenski, Andrii Yermak, vor avea mult de lucru la summitul NATO pentru a mentine impulsul in vederea unei eventuale invitatii oficiale a Kievului de a se alatura, si insista sa obtina promisiuni mai concrete in acest an decat la summitul NATO din Lituania din vara anului trecut.
Rustem Umerov – Ministrul ucrainean al Apararii, Rustem Umerov, a pastrat un profil mai scazut decat predecesorul sau, care a fost eliberat din functie dupa o serie de scandaluri de coruptie in septembrie anul trecut. In ciuda faptului ca a evitat sa faca declaratii publice importante, Umerov s-a dovedit a fi un operator eficient in supravegherea unei dezvoltari tot mai organizate a industriei de aparare a Ucrainei, coordonand in acelasi timp ajutorul militar occidental.
Un efort major al ucrainenilor a constat in incercarea de a incheia acorduri de coproductie pentru munitii si echipamente de aparare cu firme de aparare americane si europene, un efort care a fost lent, dar care incepe sa dea roade. Kievul s-a concentrat pe productia de munitie de artilerie, extrem de necesara pentru razboi, dar priveste si spre viitor, prezentandu-se ca un potential exportator de drone mici catre tarile aliate.
Au existat unele obstacole pe drum, deoarece Umerov a avut anterior conflicte cu conducerea militara ucraineana cu privire la cine controleaza luarea deciziilor pe campul de lupta si productia de arme. Dar, in general, dezacordurile au fost rezolvate fara prea multa drama publica – Umerov cedand unele atributii lui Oleksandr Kamyshin, ministrul Industriilor Strategice din Ucraina, care se ocupa acum de unele programe-cheie de modernizare militara, in timp ce Umerov se concentreaza pe intalnirile cu omologii sai straini si pe coordonarea intre partea militara si cea civila a guvernului.
Geza Andreas von Geyer – In calitate de ambasador al Germaniei la NATO, Geza Andreas von Geyr este principalul responsabil pentru punerea in aplicare a planurilor cancelarului Olaf Scholz. In calitate de fost ambasador al Germaniei in Rusia din 2019 pana in 2023, acest barbat in varsta de 62 de ani este mai potrivit pentru aceasta sarcina decat multi alti diplomati din corpul Ministerului de Externe, a carui politica fata de Rusia din ultimele doua decenii a fost adesea ghidata de iluzii cu privire la motivatiile lui Vladimir Putin. Von Geyer a lucrat, de asemenea, in Serviciul Federal de Informatii si in Ministerul Apararii, astfel incat, chiar inainte de a fi ambasador la Moscova, nu si-a facut iluzii cu privire la natura autoritara a regimului Putin.
De asemenea, el intelege clar cerintele Statelor Unite pentru Europa: mai multa responsabilitate pentru propria aparare. Potrivit diplomatului, daca europenii isi indeplinesc obligatiile privind cheltuielile de aparare, acest lucru ar putea trimite un mesaj clar chiar si unui potential presedinte Donald Trump aflat la al doilea mandat: „La modul in care se va dezvolta probabil mediul de securitate, nimeni nu poate face totul singur – si nu vad parteneri mai stabili pentru SUA decat noi, europenii”.
Cezary Tomczyk – La 39 de ani, Cezary Tomczyk este fara indoiala tanar pentru rolul sau de ministru adjunct al Apararii din Polonia. Dar a fost activ politic de la varsta de 25 de ani, cand a fost ales in parlament si a facut parte din comisiile pentru aparare si UE. De asemenea, a lucrat pentru scurt timp in biroul prim-ministrului si ca purtator de cuvant al guvernului.
Tomczyk este membru al partidului premierului Donald Tusk – Platforma Civica – spre deosebire de ministrul apararii Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, care conduce Partidul Popular Polonez. Si, de asemenea, spre deosebire de seful sau, care se afla la prima sa functie in domeniul apararii, Tomczyk este considerat un expert in domeniu. Desi ministrul Apararii are experienta in guvern si este considerat un bun strateg, expertii polonezi in securitate au indoieli cu privire la competenta sa in acest rol – ceea ce face din Tomczyk un om de incredere pentru Tusk in Ministerul Apararii.
Klaus Iohannis – Iohannis a co-fondat Formatul Bucuresti 9, un grup NATO de state est-europene format dupa anexarea Crimeii de catre Rusia in 2014. Dar aceasta alianta este in curs de fracturare. Ungaria si Slovacia au lipsit de la summitul din iunie, iar Bulgaria a blocat o pozitie unitara privind ajutorul pentru aparare acordat Ucrainei, lasand grupul fara o declaratie comuna pentru prima data.
Avand in vedere ca mandatul sau se incheie in acest an, Iohannis este inca in cautarea unui rol international de varf. Ramane neclar daca se va multumi cu un post de comisar european – are in vedere functia de comisar al Apararii.
Tomas Pojar – Tomas Pojar, consilierul pe probleme de securitate nationala al guvernului ceh, este considerat unul dintre cei mai influenti experti in domeniul securitatii din Praga, cu o reputatie de negociator iscusit si talentat creator de retele. Desi Pojar este in functie doar din 2022, anul in care functia sa a fost creata, acesta are ani de experienta anterioara, printre care Ministerul de Externe ceh si functia de ambasador in Israel. Afinitatea sa politica este de familie: tatal sau, scriitorul si istoricul Milos Pojar, a fost ambasadorul Cehoslovaciei in Israel intre 1990 si 1994.
Premierul Petr Fiala are atat de multa incredere in Pojar, incat l-a numit si negociator principal pentru UE. Totusi, cea mai mare realizare a lui Pojar este, probabil, influenta sa asupra politicii externe cehe. El este considerat arhitectul sprijinului intransigent al Republicii Cehe pentru Ucraina si al relatiilor sale stranse cu Israelul.
Publicatia Politico a trecut in revista personalitatile care merita urmarite in aceste zile la Summitul NATO de la Washington. Summitul are loc pe fondul unor schimbari deosebit de volatile: alegerile din Franta, un nou guvern in Marea Britanie, potentiala intoarcere a lui Donald Trump, precum si intrebari despre viitorul politic al presedintelui SUA Joe Biden. Printre policienii care „merita urmariti”, Politico il nominalizeaza si pe presedintele Romaniei Klaus Iohannis.
„Cand Klaus Iohannis a devenit presedintele Romaniei in 2014 (si din nou in 2019), tara spera ca isi va indeplini promisiunea de a progresa impotriva coruptiei. Acel progres nu s-a materializat niciodata. Nici ambitiile sale de a deveni urmatorul secretar general al NATO. A agitat destul de mult apele la Bruxelles, prezentandu-si numele, aparent fara a se consulta in prealabil in cadrul aliantei, si in cele din urma a renuntat pentru a elibera calea lui Rutte.
Iohannis a co-fondat Formatul Bucuresti 9, un grup NATO de state est-europene realizat dupa anexarea Crimeei de catre Rusia in 2014. Dar acea alianta se rupe. Ungaria si Slovacia nu au participat la summitul din iunie, iar Bulgaria a blocat o declaratie cu privire la ajutorul de aparare acordat Ucrainei, lasand grupul fara o declaratie comuna pentru prima data.
Cu mandatul incheiat anul acesta, Iohannis este inca in cautarea unui rol international de top. Daca se va multumi cu o pozitie de comisar european, ar putea fi cel pentru aparare, dar inca e neclar”, scriu jurnalistii de la Politico.
Printre cei pe care publicatia ii recomanda cititorilor pentru a fi urmariti la Summmitul NATO se numara noul premier britanic Keir Starmer, presedintele francez Emmanuel Macron, ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, precum si mai multe personalitati politce din Europa de Est.
