Raportul Draghi. Ce ar trebui sa faca UE pentru a deveni mai competitiva economic in plan global – Presshub
Blocul comunitar european se confrunta cu provocari economice fara precedent, precum o diferenta tot mai mare in PIB fata de SUA si schimbari dinamice globale in comert, energie si securitate.
UE depaseste SUA in sectoarele tehnologice medii, cum ar fi fabricarea echipamentelor de transport, agricultura si in sectoarele de comert en-gros si en-detail, dar este in urma sa si a Chinei privind avansarile tehnologice, inovatii si cercetare.
De asemenea, desi Europa este slaba in inovatia digitala, ea este un lider in inovatia tehnologiilor curate.
PressHub a tradus raportul lui Mario Draghi pentru Comisia Europeana, privind competivitatea si viitorul economic european. Draghi a fost presedintele Bancii Centrale Europene intre 2011 si 2019 si prim-ministru al Italiei intre 2021 si 2022.
Europa a construit o piata unica cu 440 de milioane de consumatori si 23 de milioane de companii, reprezentand aproximativ 17% din PIB-ul global, in timp ce a atins rate de inegalitate a veniturilor cu aproximativ 10 puncte procentuale mai mici decat cele din Statele Unite (SUA) si China.
Raportul privind competitivitatea europeana subliniaza problemele fundamentale si propune o strategie cuprinzatoare pentru revitalizarea economiei Europei. Acest articol exploreaza concluziile raportului, evidentiind punctele forte si slabiciunile actuale ale Europei si conturand pasii necesari pentru asigurarea unui viitor competitiv si rezilient.
Conform raportului, cele trei modalitati pentru a asigura o dezvoltare economica europeana sunt: un efort colectiv european privind avansarea tehnologica, un focus mai mare pe decarbonizare in contextul competivitatii globale, precum si diminuarea influentelor externe privind materiile prime si tehnologiile digitale.
Mario Draghi subliniaza in raport ca printre principalele bariere in atingerea acestor modalitati se regasesc obstacolele legislative si birocratia (reducand astfel proiectele de finantare si dezvoltarea pietelor de capital), colaborare insuficienta in inovatie si cercetare, precum si lipsa unor strategii industriale europene comune ( cum ar fi stimulente fiscale pentru productia interna, politici comerciale impotriva comportamentului anticoncurential si politici economice externe pentru securizarea lanturilor de aprovizionare).
Lipsa strategiilor survine din lipsa unei coordonari intre eforturile nationale si cele europene pentru a realiza politici industriale comune, dar si un proces decizional lent si fragmentat la nivel UE (decizii punctuale si veto-uri multiple).
Care sunt provocarile actuale si discrepantele economice ale UE
O diferenta semnificativa in PIB s-a format intre UE si SUA, fiind in mare parte determinata de o incetinire mai pronuntata a cresterii productivitatii in Europa. Din 2000, venitul disponibil real a crescut aproape de doua ori mai mult in SUA decat in UE, conducand la o divergenta notabila in standardele de trai. Desi Europa a reusit sa captureze cote de piata in regiunile cu crestere rapida (ex: Asia) sau sa reduca somajul (ex: participarea femeilor in forta de munca a crescut) , continentul se confrunta cu provocari esentiale.
Schimbarile tehnologice avanseaza rapid, dar Europa a ratat in mare parte revolutia digitala condusa de SUA. Aceasta intarziere in sectorul tehnologic contribuie semnificativ la diferenta de productivitate dintre UE si SUA, Europa avand in prezent doar patru dintre cele mai mari din cele 50 de companii tehnologice din lume. UE investeste cu 270 miliarde euro mai putin in cercetare si inovare comparativ cu SUA, cu o parte semnificativa a investitiilor concentrata in sectorul auto, mai degraba decat in tehnologiile emergente.
Ca urmare, antreprenorii europeni se muta adesea in SUA pentru oportunitati mai bune de finantare si scalare. Europa se confrunta, totodata, cu o scadere anuala a fortei de munca, ce poate ajunge la aproape 2 milioane de lucratori pana in 2040. Pentru a contracara aceasta, UE trebuie sa se bazeze mai mult pe productivitate pentru a stimula cresterea.
Mentinerea ratei medii de crestere a productivitatii incepand cu 2015 ar fi suficienta doar pentru a mentine PIB-ul constant pana in 2050, in timp ce Europa se confrunta cu noi nevoi de investitii in digitalizare, decarbonizare si aparare. Acest lucru necesita o crestere fara precedent a investitiilor, posibil pana la 5 puncte procentuale din PIB, atingand niveluri care nu au mai fost vazute din anii 1960 si 70.
Fara o imbunatatire substantiala a productivitatii, Europa va trebui sa faca alegeri dificile, posibil reducandu-si ambitiile in ceea ce priveste leadershipul tehnologic, responsabilitatea climatica si influenta globala, mai subliniaza Mario Draghi in raportul sau.
Citeste mai mult pe presshub.ro.
