„6 din cei 9 judecatori ai CCR au pensii speciale”. PNL arata de ce CCR a amanat decizia legata de taierea pensiilor speciale

Liderul deputatilor PNL, Florin Roman, a declarat miercuri ca amanarea de catre CCR a unei decizii in privinta taierii pensiilor speciale „ridica mari semne de intrebare”. „6 din cei 9 judecatori ai CCR, in frunte cu presedintele Valer Dorneanu, au pensii speciale, iar Avocatul Poporului va avea la incheierea mandatului”, atrage atentia Roman.

„Curtea Constitutionala a amanat, pentru a treia oara, luarea unei decizii privind proiectul PNL care prevede impozitarea cu pana la 85% a pensiilor speciale. Judecatorii CCR au stabilit drept termen de judecata data de 8 decembrie.

Amanarea ridica mari semne de intrebare, din moment ce proiectul PNL a fost votat de Parlament in data de 17 iunie! Proiectul a fost contestat la CCR de Avocatul Poporului, Renate Weber, si de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Prima dezbatere pe aceasta speta a avut loc pe 14 iulie, iar cea de-a doua pe 30 septembrie.

6 din cei 9 judecatori ai CCR, in frunte cu presedintele Valer Dorneanu, au pensii speciale, iar Avocatul Poporului va avea la incheierea mandatului. Cu alte cuvinte, judecatorii CCR trag de timp intr-o speta care ii priveste direct. Legea nu are probleme de constitutionalitate, liderul deputatilor PNL, Florin Roman, explicand ca proiectul a tinut cont de motivarea CCR referitoare la legea privind eliminarea pensiilor speciale.

Pensiile speciale au fost introduse prin mai multe proiecte de legi aprobate de Guvernul PSD condus de Victor Ponta in 2015”, a anunta Roman pe Facebook.

Curtea Constitutionala (CCR) a amanat din nou, miercuri, luarea unei decizii privind legea prin care pensiile speciale ar urma sa fie impozitate cu pana la 85%. Este a treia amanare.

Noul termen a fost stabilit pentru data de 8 decembrie, adica imediat dupa alegerile parlamentare. Motivul amanarii a fost absenta judecatorului Attila Varga, intrat in carantina dupa ce sotia sa a fost infectata cu Covid-19.

Pe 18 iunie, Sectiile Unite al Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la legea care stabileste un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.

Instanta suprema sustine ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal este neconstitutionala in ansamblul sau, deoarece incalca dispozitiile mai multe articole din Constitutie.

ICCJ arata in hotararea de sesizare a CCR ca unul dintre cele cinci principii ale fiscalitatii reglementate de Codul fiscal vizeaza „justetea impunerii sau echitatea fiscala”, care „asigura ca sarcina fiscala a fiecarui contribuabil sa fie stabilita pe baza puterii contributive, respectiv in functie de marimea veniturilor sau a proprietatilor acestuia”.

„Asezarea justa si echitabila a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, asa cum este definit statul roman prin art. 1 alin. (3) din Constitutie. (…) In jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a retinut in mod constant ca statul are o marja larga de apreciere in stabilirea politicii fiscale si revine legiuitorului competenta exclusiva de a stabili cuantumul impozitelor si de a acorda exceptari sau scutiri de la aceste obligatii in favoarea anumitor categorii de contribuabili si anumite perioade de timp, sub rezerva respectarii dispozitiilor art. 56 din Constitutie privind justa asezare a sarcinilor fiscale”, se arata in hotarare.

Instanta suprema mentioneaza ca legea ce formeaza obiectul sesizarii instituie taxa pe veniturile din pensii si indemnizatii pentru limita de varsta stabilite in baza unor legi speciale, legiuitorul instituind „un nou regim de impunere fiscala aplicabil numai in privinta anumitor venituri si anume pentru veniturile obtinute din pensii si/sau indemnizatii pentru limita de varsta primite in baza unor legi/statute speciale”.

„Legea instituie o taxa pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferita de impozitul pe venit si se cumuleaza cu acesta din urma, ceea ce inseamna ca acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxarii conform legii criticate, li se aplica atat impozitul pe veniturile din pensii, cat si taxa nou instituita. Rezulta, astfel, ca pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminarii si principiului asezarii juste si echitabile a sarcinii fiscale”, precizeaza ICCJ.

Potrivit Instantei supreme, noua „taxa” nu doar ca este discriminatorie si reprezinta un impozit pe venit „deghizat”, dar se calculeaza practic asupra venitului net din pensii, dupa deducerea din pensia bruta a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia bruta de 95%.

„In aceste conditii, prin cuantumul ridicat, masura instituirii taxei reprezinta o adevarata confiscare si este de natura a afecta insasi substanta dreptului. Optiunea promovata prin legea in discutie reprezinta un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substantei dreptului la pensie”, se afirma in sesizare.

ICCJ mai arata ca, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizeaza o categorie restransa de contribuabili care obtine venituri din pensii si indemnizatii pentru limita de varsta in conditiile legilor speciale.

Un alt argument este reprezentat de incalcarea principiului statului de drept, in componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste si echitabile, precum si de incalcarea principiului egalitatii statuat de Constitutie si de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Instanta suprema mai acuza incalcarea principiului claritatii, previzibilitatii si predictibilitatii legii, a principiului independentei judecatorilor, precum si incalcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

In privinta motivelor de neconstitutionalitate extrinseca, ICCJ apreciaza ca prin legea dedusa controlului de constitutionalitate se incalca principiul constitutional al organizarii ierarhice a normelor juridice, avand in vedere ca, in pofida caracterului sau ordinar, actul normativ modifica, implicit, dispozitii legale cuprinse in acte normative cu forta juridica superioara, respectiv dispozitiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

„Astfel, ca urmare a aplicarii noilor dispozitii legale (cu caracter ordinar), dreptul la pensie al magistratilor nu ar mai fi in realitate in cuantumul stabilit in Legea nr. 303/2004 (lege cu caracter organic), ci intr-un cuantum mult diminuat”, se subliniaza in hotarare.

Un alt argument este acela ca legea sesizata a fost supusa intai dezbaterii si adoptarii Senatului, Camera Deputatilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constitutionale care stabilesc o alta procedura in privinta reglementarilor referitoare la statutul judecatorilor si al procurorilor.

* Si Avocatul Poporului a transmis Curtii Constitutionale o sesizare privind acelasi act normativ.

Pe 17 iunie, Camera Deputatilor a votat modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile si indemnizatiile pentru limita de varsta.

Conform unui amendament, pensiile cu valoare de pana la 2.000 de lei inclusiv nu se impoziteaza, cele cuprinse intre 2.000 si 7.000 se impoziteaza cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impoziteaza cu 85% pentru ceea ce depaseste aceasta suma.