800 miliarde de euro-Nota de plata pentru criza energetica din Europa

Nota de plata pentru criza energetica din Europa se apropie de 800 miliarde de euro, au anuntat luni cercetatorii, cerand tarilor sa fie mai orientate in cheltuielile lor pentru solutionarea crizei energetice, transmite agentia Reuters, citata de Agerpres.

Conform analistilor de la think-tank-ul Bruegel, din septembrie 2021, tarile UE au prevazut sau alocat 681 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor si firmelor, in timp ce Marea Britanie si Norvegia au alocat 103 miliarde de euro si, respectiv, 8,1 miliarde de euro.

Totalul de 792 miliarde de euro din prezent vine dupa estimarea Bruegel din noiembrie 2022, de 706 miliarde de euro, in timpul iernii tarile continuand sa se confrunte cu efectele taierii livrarilor de gaze rusesti.

Pe primul loc in topul cheltuielilor se afla Germania, cu aproape 270 miliarde de euro, suma care o depaseste pe cea alocata de orice alta tara. Urmeaza Marea Britanie, Italia si Franta, desi fiecare a cheltuit mai putin de 150 miliarde de euro. Majoritatea statelor membre UE au cheltuit o fractiune din aceasta suma.

La nivel per capita, cele mai mari cheltuieli au fost facute de Luxemburg, Danemarca si Germania.

Sumele alocate de tari pentru atenuarea efectelor crizei energetice sunt acum la acelasi nivel cu fondul UE de redresare post-pandemie, de 750 miliarde de euro, si vin intr-un moment in care sunt dezbatute propuneri de relaxare a reglementarilor privind ajutoarele de stat pentru proiectele de tehnologie verde. Pe acest segment, Europa incearca sa concureze cu subventiile acordate in Statele Unite si China.

Conform analistilor Bruegel, guvernele trebuie sa se concentreze cel mai mult pe masuri de sprijin ce vizeaza scaderea preturilor pentru consumatori in domeniul energiei, cum ar fi reducerea TVA la benzina sau plafonari la preturile de vanzare cu amanuntul. De asemenea, dinamica trebuie sa se schimbe, deoarece statele ar putea epuiza spatiul fiscal pentru a mentine astfel de finantari semnificative.

„In loc de masuri de blocare a preturilor, care sunt de fapt subventii pentru combustibilii fosili, guvernele trebuie sa adopte politici orientate spre sprijin in functie de venit si spre sectoarele strategice ale economiei”, a explicat Giovanni Sgaravatti, cercetator la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.