„Am venit sa ne luam ratia de adevar”. Sute de romani depun marturie impotriva „criminalului” Ion Iliescu
Peste 500 de persoane se afla vineri la Inalta Curte de Casatie si Justitie unde incep dezbaterile in camera preliminara in dosarul „Revolutiei”, in care fostul presedinte Ion Iliescu este acuzat de infractiuni contra umanitatii. Au fost citati peste 5.000 de martori.
Potrivit site-ului Instantei supreme, pentru ziua de vineri este anuntat un program special, avand in vedere ca la acest termen al procesului au fost emise citatii pentru aproximativ 5.000 de persoane.
”Avand in vedere ca, la data de 29 noiembrie, pe rolul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se afla dosarul nr.1.045/1/2019/a1, in care au fost emise citatii pentru aproximativ 5.000 de persoane, in vederea asigurarii
desfasurarii activitatii in bune conditii si pastrarii ordinii la sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie aducem la cunostinta publicului urmatoarele masuri:
* vineri, 29 noiembrie, Arhiva Sectiei I civile, Arhiva Sectiei a II-a civile si Arhiva Completurilor de 5 judecatori nu vor desfasura program cu publicul;
* Registratura generala si Arhiva Sectiei penale vor desfasura program cu publicul conform orarului afisat;
* accesul publicului in incinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru dosarul nr.1.045/1/2019/a1 va fi permis incepand cu ora 7,30”, se arata pe site-ul ICCJ.
Dosarul ”Revolutiei” a fost trimis in instanta de procurorii militari in luna aprilie.
Fostul presedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu si general (rtr.) Iosif Rus, fost sef al Aviatiei Militare, sunt acuzati in acest dosar de savarsirea infractiunilor contra umanitatii.
Conform rechizitoriului, pe fondul degenerarii relatiilor dintre Romania si URSS, dupa momentul „Praga 1968”, dar si ca urmare a starii de nemultumire profunda si generala din societate, s-a coagulat si a evoluat o grupare dizidenta care a avut drept scop inlaturarea fostului presedinte Nicolae Ceausescu, dar care urmarea mentinerea Romaniei in sfera de influenta a URSS.
„Aceasta grupare complotista a fost formata atat din civili (latura politica), cat si din militari (latura militara), cu totii marginalizati intr-un fel sau altul prin deciziile fostului presedinte. Componentii grupului au apartinut principalelor doua filoane militare (MApN si Directia Securitatii Statului), de la nivel mediu pana la varf, dar si structurilor civile ale statului roman. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceausescu, insa prin functiile detinute (implicit, influentele exercitate), dar mai ales prin raportare la evolutia istorica (incepand cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fara echivoc, faptul ca doar acest grup s-a dovedit eficient in demersul sau”, spuneau procurorii.
Procurorii militari mai sustineau ca gruparea din jurul lui Ion Iliescu a actionat abil si eficient in preluarea puterii politice si militare in decembrie 1989.
Astfel, intreaga forta militara a Romaniei – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securitatii Statului, precum si Garzile Patriotice -, incepand cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispozitia Consiliului Frontului Salvarii Nationale si conducerii acestuia.
„Din acelasi moment, grupul de decizie politico-militara al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stanculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, inaintat in grad militar si numit ministru al Apararii) si Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic si militar, urmarind accederea la puterea politica a unui grup preconstituit si legitimarea politica in fata poporului roman”, precizau procurorii.
Potrivit anchetei, incepand cu seara zilei de 22 decembrie 1989, ar fi fost lansata o ampla si complexa activitate de inducere in eroare (diversiuni si dezinformari), coordonata de unii componenti ai Consiliului Militar Superior (structura aflata in subordinea CFSN), acceptata si asumata de factorii decizionali ai acestui for.
Cercetarile au vizat faptul ca prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situatii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.
„Din cercetari a rezultat ca psihoza terorista ar fi fost indusa cu intentie prin diversiuni si dezinformari si a provocat, dupa 22 decembrie 1989, un numar de 862 de decese, 2.150 raniri, lipsirea grava de libertate a sute de persoane, vatamari psihice. Aceste consecinte tragice au fost mult mai grave decat cele ale represiunii exercitate in intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”, mentionau procurorii militari.
Ancheta a stabilit ca aceste diversiuni si dezinformari ar fi creat conditiile condamnarii si executiei cuplului prezidential Ceausescu printr-un proces penal simulat.
„Probatoriul administrat in cauza releva ca inculpatii Ion Iliescu si Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat in mod direct prin aparitiile televizate si emiterea de comunicate de presa (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea si diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceausescu si ar fi acceptat si asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu functii de conducere din MApN, fara a interveni pentru stoparea lor”, sustineau procurorii.
Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, in calitate de comandant al Aviatiei Militare, ar fi intervenit in noaptea de 22/23 decembrie 1989, fara drept si in deplina cunostinta de cauza, asupra planului de aparare a Aeroportului International Otopeni si ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari si 8 civili), precum si la ranirea grava a altor 15 persoane.
„La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor apartinand Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la ranirea unor persoane. A emis si alte ordine militare, conduite care in afara rezultatelor concrete enuntate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediata a acestor conduite a fost complexa, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui numar mare de persoane si ar fi generat o stare de pericol pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile de pe intregul teritoriu al Romaniei”, precizau anchetatorii.
