Desfiintarea Sectiei Speciale l-a scos din vizuina pe Chris Terhes: „Catalin Predoiu minte ordinar”
Europarlamentarul PSD Chirs Terhes reactioneaza si el violent la anuntul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, privind desfiintarea Sectiei Speciale. Un memorandum in acest sens a fost adoptat, vineri seara, in sedinta de Guvern.
„Catalin Predoiu nu doar ca minte ordinar in privinta Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), dar el insusi si PNL-ul au mintit institutiile europene cu privire la modificarile aduse legilor justitiei, minciuni care se regasesc in rapoartele GRECO, MCV si ale Comisiei de la Venetia. Acum minciunile respective sunt prezentate ca adevaruri absolute emanate de ‘partenerii Romaniei’ si folosite ca pretexte inclusiv pentru desfiintarea SIIJ.
Comisia de la Venetia a realizat ca a fost manipulata (e drept ca si dupa o serie de corespondente pe care le-am avut din SUA, in numele Romanian Community Coalition), dovada fiind faptul ca a revenit in raportul final pe legile justitiei asupra unor pozitii din raportul preliminar.
Intr-o intalnire pe care am avut-o la Strasbourg cu GRECO, de cand sunt europarlamentar, dupa ce le-am aratat punctual ce erori grosolane au in rapoartele pe Romania, acestia au spus in cele din urma ca asa au primit informatiile de la Ministerul Justitiei.
In cazul MCV, in sedinta Comisiei LIBE de la inceputul lunii noiembrie 2019, cand s-au prezentat rapoartele pe Romania si Bulgaria, am ridicat problema erorilor din raportul MCV pe Romania. Raspunsul a fost ca asa s-au primit informatiile din Romania de la autoritati.
Ii solicit public ministrului justitiei Catalin Predoiu sa faca publice toate corespondentele Ministerului Justitiei cu GRECO, Comisia de la Venetia si Comisia Europeana pe tema MCV si modificarile la legile justitiei pentru ca romanii sa vada cine a dezinformat din Romania institutiile europene”, a scris Terhes pe Facebook.
Europarlamentarul PSD a avut iesiri publice foarte rare din momentul in care si-a preluat mandatul de la Bruxelles.
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a afirmat, vineri seara, in inceputul sedintei de guvern, in legatura cu memorandumul propus privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), ca aceasta este o institutie sui generis care iese din principiile de functionare ale Ministerului Public, prin modul de reglementare a functionarii.
Premierul Ludovic Orban a precizat ca propunerea MJ de desfiintare a acestei sectii, in principiu, i se pare o propunere corecta, care de altfel este si in programul de guvernare.
„Practic angajamentul nostru legat de MCV este de transpunere a recomandarilor, pentru ca obiectivul nostru este la un moment dat sa punem punct acestui MCV”, a afirmat premierul Orban.
Ministrul Predoiu a aratat ca decizia Curtii Constitutionale (CCR) privind SIIJ vizeaza compatibilitatea actului de infiintare a acesteia cu Constitutia, iar functionalitatea si competentele SIIJ exced competentelor CCR.
„S-a discutat mult in legatura cu o decizie a Curtii Constitutionale prin care a constatat ca sectia este constitutionala, ceea ce nu contrazice cu nimic ceea ce s-a expus aici pentru ca CCR s-a pronuntat cu privire la compatibilitatea cu Constitutia, nu si cu privire la functionalitatea acestei sectii si la activitatea ei excedand competentele CCR. Deci nu este nimic contradictoriu intre toate aceste critici care au venit din partea magistratilor, din partea organismelor europene partenere Romaniei, care au semnalat viciile de constructie inca din start, respectiv prevederile din decizia CCR”, a afirmat ministrul Predoiu.
El a subliniat ca propunerea sa are in vedere si „dimensiunea externa a activitatii aceste sectii”.
„Am reluat ca a fost criticata atat de Comisia GRECO, Comisia de la Venetia si MCV, dar as vrea sa deschid o perspectiva si cu privire la anul 2020 in care Comisia Europeana (CE) isi pune problema introducerii unui mecanism de screening, de monitorizare, de evaluare a statului de drept in toate statele europene. Presedintia germana din partea a doua a anului a anuntat ca deja va face o prioritate din acest lucru si noi suntem in pozitia de a elimina cat mai multe critici din Raportul de tara pana la acea data, astfel incat sa nu intervina suprapuneri intre MCV si acel mecanism. Nu mai spun de impactul pe terte dosare europene din cauza acestor critici pe care inca le inregistram in MCV”, a spus Predoiu.
Ministrul Justitiei a afirmat ca infiintarea acestei sectii, prin legea 207 din 2018 care a modificat legea 304 din 2004, a creat o structura fara personalitate juridica in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar contextul in care au fost promovate aceste modificari a fost unul plin de tensiune, „fara consultare publica, cu reactii foarte virulente din partea multor magistrati care s-au opus modificarilor”.
„E adevarat ca au fost si altii care au avut alta opinie, dar cu o critica foarte clara si severa din partea partenerilor europeni, incepand cu Comisia Europeana, GRECO si Comisia de la Venetia. Prin modificarea initiala s-au stabilit modalitatile de numire a conducerii sectiei si principiile de functionare, o modificare precara, insuficienta pentru a operationaliza sectia, ceea ce a determinat MJ condus la vremea aceea de un alt ministru si vechiul Guvern de a promova ulterior o OUG prin care se aduceau clarificari in primul rand modalitatii de numire a conducerii sectiei, ordonanta care la randul ei a starnit mari nemultumiri si critici atat in tara, cat si in strainatate. In ceea ce priveste aceste documente si recomandari europene la care am facut referire, in primul rand ele au recomandat ca aceasta sectie sa nu fie infiintata pentru ca s-ar crea o presiune suplimentara asupra magistratilor in paralel cu presiunile deja create prin alte modificari legislative promovare in anul 2018”, a evidentiat ministrul Predoiu.
Acesta a precizat ca s-a recomandat Romaniei sa reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori, eventual recurgerea la procurori specializati ca o solutie alternativa, recomandare care a fost ignorata.
„S-a aratat ca modul in care este structurata aceasta sectie nu poate sa conduca la o buna functionare a ei si o combatere eficienta a coruptiei, competenta stabilita pentru aceasta sectie creand o categorie aparte de cetateni care sa fie supusi exclusiv competentei sale de functionare. S-a mai aratat, de asemenea, ca modalitatea de functionare contravine principiului controlului ierarhic stabilit ca principiu constitutional in Ministerul Public si in felul acesta eliminarea unei serii intregi de garantii privind eventuale corectii care s-ar putea aduce in urma unor eventuale abuzuri, toate aceste critici fiind prealabile operationalizarii sectiei. Daca aceasta a fost situatia inainte de a se infiinta sectia, ceea ce a urmat dupa a confirmat aceste temeri, pentru ca o serie de masuri procesuale luate de aceasta sectiei (s-au retras recursuri facute de DNA anterior la cauze de mare coruptie, a fost primita si lasata deschisa de lucrare practic, ulterior inchisa, dar extrem de tarziu, o sesizare cu privire la oficiali internationali care dispuneau de imunitate diplomatica, in sfarsit, dupa cum arata chiar raportul de tara, au fost deschise o serie de actiuni unor procurori si judecatori care criticau procesul de modificare a legilor justitiei si ale codurilor penale la acea data)”, a explicat Predoiu.
Ministrul Justitiei a mai spus ca dincolo de aceste aspecte care tin de activitatea sectiei in sine, „practic analiza prevederilor legale arata ca este o institutie sui generis care iese din principiile de functionare ale ministerului public prin modul de reglementare a functionarii, prin notiunea de procuror ierarhic care practic nu se mai subordoneaza procurorului general, prin faptul ca s-a creat de fapt o categorie de cetateni care ar putea beneficia, prin jocul reglementarilor, de o imunitate de jurisdictie totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ”.
Predoiu a mai justificat elaborarea Memorandumului si prin precizarea ca in cadrul comisiilor de concurs pentru selectia conducerii si a procurorilor din cadrul sectiei, procurorii sunt minoritari, „selectia urmand a se realiza in special de catre judecatori, ceea ce ar contraveni principiului separatiei carierelor”.
