Un preot a fost si el „botezat” cu o galeata de apa de un satean nervos. Reactia amuzanta a preotului – Video
Imagini amuzante de Boboteaza. Un tanar preot care a incercat sa il boteze pe un statean aflat pe strada s-a trezit el insusi ca este in pericol de a fi „botezat”.
Tanarul preot s-a apropiat zambind de un satean care scotea apa cu galeata dintr-un bazin in fata portii si a incercat sa il stropeasca cu apa sfintita. Sateanul a reactionat suparat si a incercat sa arunce o galeata de apa pe preot. Acesta se fereste si alearga, insa isi pastreaza zambetul.
Boboteaza se sarbatoreste in fiecare an la 6 ianuarie. Credinciosii isi amintesc, astfel, de botezul Mantuitorului Iisus Hristos in raul Iordan. O traditie deBoboteaza este aceea a sfintirii tututor apelor, care sunt considerate binecuvantate, scrie basilica.ro.
La sate, in prima saptamana dupa sarbatoare, crestinii nu obisnuiesc sa spele cu apa din rauri, pe care o considera sfintita.
Intre riturile de cinstire a sfintirii apei, datina cea mai importanta este Sfintirea cea Mare a Apei (Agheasma Mare), savarsita de preoti in biserica, langa o fantana sau o apa curgatoare.
Apa sfintita – Agheasma Mare – se gusta dimineata, apoi se ia anafura, timp de opt zile, pana pe 14 ianuarie, cand e sarbatorita Odovania praznicului Botezului Domnului, si se incheie praznuirea liturgica, a explicat directorul de comunicare al Arhiepicopiei Iasilor.
In Ajunul Bobotezei, preotii merg la casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfintita, binecuvantarea Sfintei Treimi. Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare.
Potrivit traditiei, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si pun o ramurica de busuioc sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara.
Un alt obicei care se respecta pe 6 ianuarie, de Boboteaza, , in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului. Astfel, sub fata de masa se pune fan, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune, sarmale umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa. „Chiralesa” provine din neogreaca si inseamna „Doamne, miluieste!”. Exista credinta ca, strigand „Chiralesa”, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie).
Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi fertile si protejate de boli. Semne prevestitoare Se crede ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.
