Viena a devenit un „veritabil portavion” al serviciilor de spionaj rusesti. Serviciul secret austriac, complet compromis, a fost exclus de la schimburile de informatii ale serviciilor occidentale
Viena a devenit din nou capitala spionajului in Europa dupa invazia Rusiei in Ucraina – iar guvernul austriac pare sa faca eforturi pentru a mentine actuala legislatie, prea limitata pentru a combate spionajul rusesc, arata o investigatie realizata de Financial Times, preluata de G4media.
Jurnalistii britanici remarca ”o explozie a activitatilor sub acoperire”.
Investigatia vine pe fondul legaturilor de afaceri foarte puternice intre Austria si Rusia, in ciuda faptului ca Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022. Seful OMV a anuntat ca va continua sa importe gaze rusesti, in ciuda embagoului occidental, in timp ce banca Raiffeisen isi continua nestingherita activitatile din Rusia.
Desi cele mai mari trei partide de opozitie ale tarii au sustinut impreuna, in primavara, modificari legislative pentru a incrimina in sfarsit spionajul in Austria, eforturile lor nu au dus nicaieri din cauza blocajelor repetate ale guvernului condus de cancelarul Karl Nehammer.
Cresterea spionajului la Viena a atras oprobriul aliatilor si a subminat pozitia tarii in randul vecinilor europeni, din ce in ce mai atenti la chestiunile de securitate. Tara gazduieste mai multe organizatii internationale mari, inclusiv Agentia Internationala pentru Energie Atomica, Opec si diverse agentii ale ONU, dar in mod traditional a inchis ochii la activitatile de informatii sub acoperire pe teritoriul sau – atat timp cat tinta operatiunilor nu este guvernul austriac.
Austria a fost un „veritabil portavion” al agentilor rusi in inima continentului, a declarat anul trecut un inalt sef al spionajului european pentru Financial Times.
Inalti oficiali europeni din domeniul serviciilor de informatii privesc situatia austriaca cu tot mai multa nedumerire, scrie Financial Times. Tara este deja exclusa din multe acorduri de schimb de informatii bine stabilite pe continent, care sunt coordonate prin intermediul „Clubului de Berna”, reteaua informala a agentiilor europene de spionaj.
Potrivit unui diplomat european din Viena, citat de publicatie, agentia de informatii austriaca BFV „este considerata atat de compromisa incat de ceva timp a fost exclusa din majoritatea activitatilor europene de schimb de informatii”. „Ministerul Apararii al tarii este practic o divizie a GRU”, a adaugat diplomatul, care a cerut anonimatul.
Tarile europene au expulzat de pe teritoriile lor peste 400 de spioni rusi care aveau acoperire diplomatica. Pana acum, Austria a expulzat doar patru.
Exista inca peste 180 de diplomati rusi acreditati la Viena, a declarat un oficial de rang inalt din serviciile de informatii occidentale, si se stie ca cel putin o treime dintre ei folosesc acoperirea diplomatica pentru activitati de colectare de informatii. Multi altii opereaza acum in tara in mod ilegal.
„Este cu adevarat Vestul Salbatic”, a declarat un diplomat occidental. „Este aproape comic cat de multe infomatii se afla aici. Chiar si din partea noastra, sunt sigur”.
Agenti chinezi, iranieni, israelieni si sauditi sunt, de asemenea, prezenti in numar mare in Austria, impreuna cu zeci de functionari americani, britanici si europeni desemnati sa ii monitorizeze.
Situatia a devenit o bataie de cap pentru guvernul de coalitie al Austriei. Dar scaderea in sondaje a partidelor din coalitia de guvernare si o dezbatere interna contradictorie privind neutralitatea austriaca au impins problema spionajului mai jos pe lista de prioritati a guvernului.
De cand NEOS (Noua Austrie este un partid politic liberal de centru din Austria) a propus incriminarea spionajului „impotriva unui stat strain sau a unei organizatii internationale” in Austria, guvernul si-a folosit influenta in parlament de doua ori pentru a suspenda orice vot pe aceasta tema. Problema este acum amanata pana dupa vacanta de vara. Guvernul a declarat ca are nevoie de mai mult timp pentru consultari intre diferitele institutii inainte de a modifica legea.
„Viena este un centru perfect pentru spionaj si a fost intotdeauna”, a declarat Gustav Gressel, fost ofiter austriac, in prezent senior policy fellow la think-tank-ul European Council on Foreign Relations.
„Daca esti un ofiter de informatii rus si vrei sa folosesti o sursa in Germania, de ce ai risca sa te intalnesti cu el acolo? Il inviti pe acest tip intr-o vacanta la schi in Austria. Sau la un bal la Viena … Practic, poti recruta surse si obtine informatii nepermis de bine”.
Capitala austriaca gazduieste probabil o operatiune de amploare a serviciilor de informatii rusesti de transmisiuni, un fapt usor de observat chiar si la nivelul strazii pentru un trecator obisnuit. Acoperisurile fiecarei cladiri diplomatice rusesti si ale complexelor imprastiate prin oras sunt acoperite de radare, cupole si „magazii” curioase – unele dintre ele construite in ultimele cateva luni – despre care expertii au spus ca aproape sigur gazduiesc tehnologie de supraveghere electronica.
Una dintre „principalele functii ale serviciilor secrete rusesti din Viena pare sa fie colectarea de informatii prin intermediul semnalelor” la o scara care a ridicat operatiunea la „cea mai importanta din intreaga retea din Europa”, a declarat Thomas Riegler, istoric si politolog austriac specializat in informatii.
„Exista antene satelit puternice pe acoperisurile aproape tuturor complexelor diplomatice rusesti. Chiar si pe acoperisul centrului cultural exista una”.
Viena a fost folosita ca un „hub” de catre serviciile de informatii ale Rusiei si ale altor puteri ostile Occidentului, a adaugat Riegler.
Oficialii serviciilor de informatii austriece au recunoscut ca exista o problema.
„Situatia juridica actuala din Austria, in special posibilitatile legale foarte limitate de combatere a spionajului si incriminarea limitata a unor astfel de infractiuni, conduce la un numar foarte mare de [agenti] ai serviciilor secrete si de informatii straine in republica noastra”, au declarat reprezentanti ai Directiei Generale pentru Securitate Publica din Austria – principala agentie de informatii a tarii, cunoscuta sub numele de DSN – in raportul sau anual pe 2022.
Noul director al agentiei, Omar Haijawi-Pirchner, care a fost numit in urma cu doi ani cu misiunea de a reforma serviciile de informatii austriece pentru a le readuce in randul Europei, a deplans, de asemenea, deficientele legii. In luna mai, el a declarat presei de stat ca DSN nu are aproape nicio putere de interceptare, iar legea care incrimineaza spionajul impotriva unor tinte non-austriece „are nevoie de adaptare”.
Atitudinea austriaca este de a spera ca „lucrurile se vor linisti”, a declarat un oficial occidental din domeniul serviciilor de informatii. Acesta a adaugat ca exista putine stimulente pentru a actiona rapid. „In acest moment, pozitia austriaca in Europa este jenanta, dar guvernul poate spune oricand ca nu se incalca nicio lege”.
„Daca ar schimba legea, ar trebui sa incerce sa o puna in aplicare – si adevarul este ca, probabil, nu pot”, a spus oficialul. „Asta ar fi si mai jenant”.
