Tipatul la copii poate fi la fel de daunator ca abuzul fizic sau sexual, arata un nou studiu

externe

abuzuri sexuale, Mehedinti, profesor, paznic, DGASPC

Parintii care tipa la copiii lor sau ii numesc „prosti” isi expun odraslele la un risc mai mare de autoagresiune, de consum de droguri si de a ajunge la inchisoare, potrivit unei noi cercetari.

Expertii afirma ca vorbirea pe un ton dur cu copiii ar trebui sa fie recunoscuta ca o forma de abuz, din cauza problemelor uriase pe care le provoaca, transmite The Guardian.

Autorii unui nou studiu privind acest tip de comportament spun ca „abuzul verbal intre adulti si copii … se caracterizeaza prin strigate, tipete, denigrare a copilului si amenintari verbale”.

„Aceste tipuri de actiuni ale adultilor pot fi la fel de daunatoare pentru dezvoltarea unui copil ca si alte subtipuri de maltratare recunoscute in prezent si stabilite din punct de vedere medico-legal, cum ar fi abuzul fizic si sexual in copilarie”, spun academicienii in lucrarea lor publicata in revista Child Abuse & Neglect.

Mai multi copii sunt victime ale abuzului verbal in copilarie decat ale abuzului fizic sau sexual, iar numarul celor care se confrunta cu acest tip de abuz pare sa fie de pana la 40% si sa fie in crestere.

Prof. Shanta R Dube, expert american in abuzul asupra copiilor si coautor al studiului, a declarat: „Adesea, adultii nu sunt constienti de modul in care tonul lor agresicv si cuvintele critice, cum ar fi „prost” si „lenes”, pot avea un impact negativ asupra copiilor, in special daca acesta este modul in care au fost crescuti de parinti.”

Studiul a examinat dovezile existente privind impactul abuzului verbal in copilarie. O lucrare recenta, un studiu britanic condus de profesorul Mark Bellis si publicat in BMJ Open, a implicat un esantion reprezentativ de 20.556 de rezidenti din Marea Britanie si a constatat ca cei care au fost abuzati verbal au fost de aproape doua ori mai predispusi (19,9%) decat cei care nu au fost abuzati (10,8%) sa consume canabis si au un risc aproape dublu de a ajunge in inchisoare (4,4%) decat cei care nu au fost abuzati (2,4%).

Un sondaj recent realizat in Marea Britanie in randul a 1.000 de copii cu varste cuprinse intre 11 si 17 ani a aratat ca 41% dintre acestia au declarat ca adultii – in principal parintii, ingrijitorii, profesorii si parintii prietenilor – folosesc frecvent cuvinte dureroase si suparatoare pentru a-i invinovati, insulta sau critica. Jumatate dintre ei (51%) au declarat ca au avut parte de astfel de comportamente saptamanal, iar unul din 10 a spus ca le intalneste zilnic.

Intrebati care au fost cele mai dureroase si suparatoare cuvinte pe care le-au auzit, copiii au mentionat „esti inutil”, „esti prost” si „nu poti face nimic bine”. In schimb, cele mai pozitive cuvinte pe care le-au auzit din partea adultilor au fost „sunt mandru de tine”, „poti sa reusesti” si „cred in tine”.

Preocuparea expertilor in dezvoltarea si sanatatea mintala a copiilor cu privire la amploarea abuzului verbal al adultilor a dus, de asemenea, la crearea unei noi organizatii caritabile, Words Matter (Cuvintele conteaza). Aceasta isi propune sa creasca gradul de constientizare si sa puna capat acestei probleme.

Organizatia caritabila, despre care se crede ca este prima organizatie din lume care face campanie exclusiv pe aceasta tema, este sustinuta de NSPCC, Save The Children, Place2Be, care ofera asistenta medicala pentru sanatatea mintala a tinerilor sub 18 ani, si de centrul Anna Freud din Londra, principala organizatie caritabila pentru sanatatea mintala a copiilor si familiilor.

Profesorul Peter Fonagy, coautor al lucrarii, seful diviziei de psihologie si stiinte ale limbajului de la University College London (UCL) si directorul executiv al Centrului Anna Freud, a declarat: „Copiii sunt pregatiti genetic sa aiba incredere in ceea ce spun adultii. Ei ne iau in serios pe noi, adultii. Daca tradam aceasta incredere, folosind cuvintele pentru a abuza in loc sa invatam, copiii nu numai ca se simt rusinati, izolati si exclusi, dar nu pot sa se implice in comunitatea lor si sa beneficieze pe deplin de invatarea sociala”.

El a adaugat: „Stim, din sute de studii, ca expunerea la abuzul verbal afecteaza profund copiii si este asociata cu suferinta psihologica persistenta, dificultati emotionale si relationale complexe, tulburari fizice, precum si mentale, probabilitate crescuta de a recrea situatii de abuz in viata lor, de exemplu, gasirea unui partener care ii abuzeaza, precum si faptul ca ei insisi repeta abuzul cu altii”.

„Folosirea cuvintelor pentru a intimida, rusina si controla poate parea mai putin evident daunatoare decat amenintarea corporala, dar aceleasi riscuri insotesc aceasta utilizare abuziva a limbajului: stima de sine scazuta, cresterea consumului de nicotina, alcool si substante, risc crescut de anxietate, depresie [si] chiar tulburari psihotice.”

Lucrarea lui Dube, Fonagy si a altor academicieni de la UCL citeaza cercetari ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii care au constatat ca 36,1% dintre copiii din intreaga lume au suferit abuzuri emotionale, care includ abuzul verbal. Aceasta a fost mult mai mult decat cei 25% care au suferit abuzuri sexuale si cei 22% care au fost supusi abuzului fizic.

Un studiu recent realizat de Centrele pentru controlul si prevenirea bolilor din SUA pe tineri a constatat ca 55% dintre elevii mai mari au fost injurati sau au fost supusi la alte insulte verbale in casa familiei.

Dube a declarat ca abuzul verbal in copilarie „nu se afla pe radarul de detectare” si este, de asemenea, greu de prevenit, deoarece atat de putini adulti sunt constienti de faptul ca este o problema comuna si daunatoare.

Parintii, in special, trebuie sa fie constienti de faptul ca modul in care le vorbesc copiilor lor poate avea un impact pe tot parcursul vietii, sa inteleaga de ce procedeaza astfel si sa inceapa sa le vorbeasca odraslelor lor mai pozitiv, a adaugat ea.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: