Metabolizati lent cofeina? Acest ar putea sa va perturbe somnul
Multora dintre noi ne place sa ne incepem ziua cu o ceasca de cafea tare pentru a ne mentine in forma pana seara , dar se pare ca pentru unii oameni somnul ar putea fi afectat in seara respectiva, transmite Newsweek.
Acest lucru se datoreaza vitezelor diferite cu care diferite persoane metabolizeaza cofeina si impactului pe care il poate avea asupra oboselii pe care o simtiti seara.
Cofeina este un stimulent al sistemului nervos central (SNC) care actioneaza prin blocarea receptorilor creierului nostru care primesc neurotransmitatorii. Atunci cand acesti receptori sunt blocati, neurotransmitatorii care induc oboseala nu mai ajung sa transmita starea de somnolenta.
Incet, organismul metabolizeaza cofeina, eliberand receptorii si permitand neurotransmitatorilor sa iisi indeplineasca din nou rolul.
„In linii mari, oamenii pot fi metabolizatori rapizi sau lenti ai cofeinei si, de asemenea, exista unele dovezi ca oamenii pot avea o sensibilitate ridicata sau scazuta la efectele cofeinei”, a declarat pentru Newsweek Glen Davison, profesor in stiintele sportului si ale exercitiilor fizice la Universitatea Kent din Anglia. „Asadar, este destul de bine recunoscut acum, in comunitatea stiintifica, faptul ca oamenii raspund diferit la cofeina – o parte din raspuns este innascut (determinata de constitutia noastra genetica), iar o parte poate fi legata de stilul de viata (determinata de cat de obisnuiti suntem cu cofeina).”
Persoanele care consuma cafeina mai repede vor putea, prin urmare, sa se simta obositi la sfarsitul zilei, in timp ce cei care o proceseaza mai lent vor avea inca o parte din receptorii de adenozina plini si vor fi mai putin capabili sa se simta obositi seara, afectand calitatea somnului.
Faptul ca suntem metabolizatori lenti sau rapizi ai cofeinei poate depinde de genele noastre, a declarat pentru Newsweek Neil Clarke, profesor asistent in stiinta sportului si a exercitiilor fizice la Universitatea Coventry din Anglia.
„Doua dintre genele despre care se crede ca au cel mai mare impact sunt CYP1A2 si ADORA2A. Metabolismul cafeinei este determinat in principal de enzima citocrom P-450 1A2 (CYP1A2)”, a declarat Clarke.
„Metabolizatorii rapizi ai cofeinei care au genotipul CYP1A2 AA, iar cei care metabolizeaza lent au genotipurile AC sau CC. Un metabolizator „lent” al cofeinei… elimina cofeina din sistemul lor de aproximativ patru ori mai lent decat metabolizatorii rapizi. Acest lucru va afecta cat timp cofeina isi poate exercita efectele pozitive (sau, daca nu puteti dormi, negative).”
„Genotipul ADORA2A a fost, de asemenea, implicat in calitatea somnului si in cresterea tulburarilor de somn, iar indivizii cu genotipurile CC si TC au parut sa confere o sensibilitate mai mare fata de tulburarile de somn induse de cofeina in comparatie cu genotipul TT.”
Cu toate acestea, mai sunt inca multe cercetari de facut cu privire la modul in care cofeina afecteaza organismul si la mecanismele exacte din spatele modului in care este metabolizata.
„Nu este atat de simplu ca unii oameni sa fie metabolizatori rapizi ai cafeinei si altii lenti, aproape nimic in biologia umana nu este simplu, dar unii oameni sunt cu siguranta mai sensibili la cafeina decat altii”, a declarat pentru Newsweek Thomas Merritt, profesor de chimie si biochimie la Universitatea Laurentian din Canada. „Sensibilitatea la cafeina inseamna, de asemenea, lucruri diferite pentru oameni diferiti, dar modelele de somn sunt adesea ceva care ii preocupa pe oameni.”
Cofeina este, de asemenea, legata de o serie de alte efecte in organism, inclusiv pierderea in greutate si sanatatea mintala.
„Cofeina in doze moderate actioneaza in creier pentru a diminua oboseala, a creste vigilenta si a reduce timpul de reactie. De asemenea, cafeina poate diminua pofta de mancare si reduce usor cresterea in greutate. In doze moderate, cofeina a fost asociata cu scaderea riscului de depresie si sinucidere in unele studii”, a declarat Clarke.
„Cafeaua poate contribui la prevenirea bolilor legate de stresul inflamator si oxidativ, cum ar fi obezitatea, sindromul metabolic si diabetul de tip 2; in al doilea rand, consumul de cafea pare sa fie asociat cu o incidenta mai mica a mai multor tipuri de cancer si cu o reducere a riscului de mortalitate din toate cauzele. In mod similar, o recenzie recenta … a evidentiat faptul ca o cafea decofeinizata contine inca polifenoli care au proprietati antiinflamatorii si antioxidante. In plus, unele componente minore non-cafeinice, cum ar fi acidul protocatechuic, au activitati antibacteriene si antifungice si un nou rol in metabolismul glucozei.”
