Lasati padurile sa imbatraneasca pentru a putea stoca un volum urias de carbon
Potrivit unui studiu, conservarea si restaurarea padurilor ar putea avea o contributie majora la solutionarea crizei climatice, atat timp cat emisiile de gaze cu efect de sera sunt reduse , transmite The Guardian.
Permitand arborilor existenti sa imbatraneasca in ecosisteme sanatoase si restaurand zonele degradate, oamenii de stiinta spun ca ar putea fi captate 226 de gigatone de carbon, echivalentul a aproape 50 de ani de emisii din SUA pentru 2022. Ei avertizeaza insa ca plantarea in masa de arbori in monocultura nu vor ajuta padurile sa isi valorifice potentialul.
Oamenii au defrisat aproximativ jumatate din padurile de pe Pamant si continua sa distruga locuri precum padurea amazoniana si bazinul Congo, care joaca un rol crucial in reglarea atmosferei planetei.
Cercetarea, publicata luni in revista Nature in cadrul unei colaborari intre sute de ecologisti forestieri de renume estimeaza ca, in afara zonelor agricole urbane, in regiunile cu o amprenta umana redusa, unde padurile exista in mod natural, acestea ar putea absorbi cantitati mari de carbon.
Aproximativ 61% din acest potential ar putea fi realizat prin protejarea padurilor, permitandu-le sa se maturizeze in ecosisteme vechi, precum padurea Bialowieza din Polonia si Belarus sau padurile de sequoia din California, care au supravietuit mii de ani. Restul de 39% ar putea fi realizat prin refacerea padurilor fragmentate si a zonelor care au fost deja defrisate.
Pe fondul preocuparilor de ecologizare in ceea ce priveste rolul naturii in atenuarea crizei climatice, cercetatorii au subliniat importanta biodiversitatii pentru a ajuta padurile sa isi atinga potentialul de absorbtie a carbonului, avertizand ca plantarea unui numar mare de specii unice nu va fi de ajutor si ca sunt necesare reduceri urgente ale emisiilor de combustibili fosili.
Numarul tot mai mare de incendii forestiere si temperaturile mai ridicate cauzate de criza climatica ar putea reduce acest potential, au spus ei. „Majoritatea padurilor din lume sunt foarte degradate. De fapt, multi oameni nu au fost niciodata intr-una dintre putinele paduri batrane care au ramas pe Pamant”, a declarat Lidong Mo, unul dintre autorii principali ai studiului. „Pentru a restabili biodiversitatea globala, incetarea defrisarilor trebuie sa fie o prioritate de top”.
La Cop26 din 2021, liderii mondiali s-au angajat sa opreasca si sa inverseze defrisarile pana la sfarsitul acestui deceniu, desi datele arata ca tarile sunt in prezent pe cale de a se indeparta de acest obiectiv. Totusi, Brazilia, Columbia si Indonezia se numara printre natiunile care fac progrese. Cercetatorii au declarat ca indeplinirea acestui obiectiv, impreuna cu realizarea acordurilor ONU privind clima si biodiversitatea, este cruciala pentru ca padurile sa isi atinga potentialul maxim.
„Conservarea padurilor si stoparea defrisarilor au puterea de a capta 61% din potentialul nostru de emisii. Acest lucru este urias. Este o potentiala reincadrare a conservarii padurilor. Nu mai este vorba de evitarea emisiilor, ci si de reducerea masiva a emisiilor de carbon”, a declarat Tom Crowther, seful Crowther Lab de la ETH Zurich. Acesta a spus ca sunt necesare mii de proiecte si scheme diferite pentru a conserva si a revitaliza padurile.
„Acest lucru poate fi realizat de milioane de comunitati locale, comunitati indigene, fermieri si silvicultori care promoveaza biodiversitatea. Ar putea fi vorba de plantatii pentru cacao, cafea sau banane, regenerare naturala, readucerea la starea de salbaticie sau crearea de coridoare de habitat. Acestea au succes atunci cand natura devine o alegere economica. Nu este usor, dar este realizabil.”
Cercetarea urmeaza unei lucrari controversate din 2019 privind potentialul padurilor de a atenua criza climatica, la care Crowther a fost, de asemenea, coautor, si care a provocat o dezbatere stiintifica intensa in randul ecologistilor forestieri. Cercetatorul a inspirat actiuni corporative privind padurile si a fost creditat cu sprijinul lui Donald Trump pentru schemele de plantare de copaci.
Dar mai multi oameni de stiinta au considerat ca potentialul naturii de a contribui la indeplinirea obiectivelor climatice a fost supraestimat, iar lucrarea a pledat pentru crearea de plantatii masive de copaci, determinand preocupari legate de ecologizare.
Simon Lewis, profesor de Stiinta schimbarilor globale la University College London, care a fost unul dintre principalii critici ai documentului din 2019, a declarat ca noua estimare a fost mult mai rezonabila si mai conservatoare.
„Exista o multime de interpretari si de fanfaronade despre ceea ce pot face copacii pentru mediu. Pentru a trece peste asta, intrebati intotdeauna: care este cantitatea de carbon absorbita de un hectar de teren si in ce perioada de timp, a spus el. „Fara indoiala ca vor continua sa se vorbeasca despre ce pot face copacii pentru clima. Dar exista in continuare doar o cantitate finita de teren care poate fi dedicata padurilor, iar capacitatea copacilor de a capta carbonul este limitata. Realitatea este ca trebuie sa reducem drastic emisiile de combustibili fosili, sa punem capat defrisarilor si sa refacem ecosistemele pentru a stabiliza clima in conformitate cu Acordul de la Paris.”
Crowther a recunoscut ca a fost prea zelos in mesajele din jurul documentului din 2019.
„Cand am vorbit cu presa, ca un tanar entuziast de 30 de ani, am spus: „Baieti, restaurarea are un potential incredibil” (…) Faptul ca era vorba de atat de mult carbon cred ca le-a dat oamenilor ideea ca [studiul] sugera ca plantarea de copaci ar putea fi o alternativa la reducerea emisiilor, ceea ce categoric nu poate fi”.
