Numarul mare de cazuri de scleroza multipla la populatiile nordice, cauzat de mostenirea genetica transmisa de nomazii calare
ADN-ul stravechi ajuta la explicarea motivului pentru care europenii din nordul Europei au un risc mai mare de scleroza multipla decat alti pamanteni. Este vorba, ne asigura oamenii de stiinta, de o mostenire genetica a crescatorilor de vite calare care au invadat regiunea acum aproximativ 5.000 de ani.
Descoperirile provin dintr-un proiect urias de comparare a ADN-ului modern cu cel recoltat din dintii si oasele oamenilor din vechime – permitand antropologilor sa urmareasca atat migratia preistorica, cat si genele legate de boli care au insotit-o.
Atunci cand o populatie din Epoca Bronzului, numita Yamnaya, s-a mutat din stepele unde se afla azi Ucraina si Rusia catre nord-vestul Europei, a adus cu ea variante genetice despre care astazi se stie ca sporesc riscul de scleroza multipla, au raportat miercuri cercetatorii.
Cu toate acestea, Yamnaya au prosperat, raspandind pe scara larga aceste variante. Aceste gene probabil ca i-au protejat, de asemenea, pe pastorii nomazi de infectiile purtate de vitele si oile lor, a concluzionat cercetarea publicata in revista Nature si citata de Associated Press.
Scleroza multipla, o boala potential invalidanta apare atunci cand celulele sistemului imunitar ataca voluntar invelisul protector de pe fibrele nervoase, erodandu-le treptat. Aceasta provoaca simptome diferite – amorteala si furnicaturi la o persoana, mersul deficitar si pierderea vederii la alta – care sunt intermitente.
Nu este clar ce cauzeaza scleroza multipla, desi o teorie principala este ca anumite infectii ar putea declansa aceasta boala la persoanele susceptibile din punct de vedere genetic. Au fost descoperite peste 230 de variante genetice care pot creste riscul unei persoane de a face boala.
Descoperirile ofera, in sfarsit, o explicatie pentru diviziunea nord-sud a sclerozei multiple in Europa, dar este nevoie de mai multa munca pentru a confirma legatura, a avertizat expertul in genetica Samira Asgari de la Mount Sinai School of Medicine din New York, care nu a fost implicata in cercetare.
