Aderarea Suediei la NATO trezeste un semnal de alarma si pentru moldoveni – Analiza
Suedia, care a fost neutra din punct de vedere militar timp de doua secole, a aderat la NATO, o decizie determinata chiar de invazia Rusiei in Ucraina. Uite ca la suedezi nu functioneaza propaganda rusa, unde Alianta Nord-Atlantica nu reprezinta o „sperietoare” si „aducatoare de razboaie” ca pentru moldoveni ci colacul de salvare, sentimentul de siguranta si un raspund hotarat la agresiunea ruseasca.
Narativele propagandei anti-occidentale au promovat mereu ideea ca neutralitatea asigura securitatea statului, uite ca Suedia nu este de acord pentru ca simte amenintarea rusa. In Moldova inca acest narativ functioneaza. Suedia pana la aderarea la NATO si-a cheltuit 2,1% din Produsul Intern Brut pe aparare, chiar daca era stat neutru, adica a cheltuit bani pentru a-si echipa armata, pentru a se apara de inamici, un singur inamic, Federatia Rusa.
Calea accelerata a Suediei catre NATO a inceput dupa atacul Rusiei asupra Ucrainei. Desi neutralitatea militara face parte din identitatea si cultura suedeza, doua treimi dintre cetateni sustin acum decizia guvernului. Suedia a aderat oficial la NATO. Aceasta alianta militara are acum 32 de membri.
Rusia a apropiat NATO de hotarele sale
Daca Moscova a taiat puntea spre Europa de acum zece ani, mai exact odata cu anexarea Crimeei acum aceasta fereastra a inchis-o definitiv cu razboiul pe scara larga. Vladimir Putin a obtinut exact ceea ce nu si-a dorit niciodata, sa apropie infrastructura NATO de granitele sale, prin aderarea Finlandei la alianta, la un an de la declansarea razboiului, in aprilie 2023 si la aderarea Suediei, la doi ani de razboi, in martie 2024.
A durat destul de mult timp pana cand Budapesta a ratificat aderarea Suediei la Alianta Nord-Atlantica. Consecintele pe termen lung ale aderarii celor doua state nordice la NATO, atat economice cat si politice si de securitate sunt foarte simtitoare pentru Rusia pentru ca Suedia si Finlanda, practic, blocheaza Marea Baltica pentru Rusia si izoleaza foarte mult si exclava Kaliningrad, care brusc devine din ce in ce mai stramtorata si discutata in a o lichida, pentru ca este o problema.
Rusia pierde Marea Baltica, isi pierde influenta pe Calea Maritima Nordica, pe care se bazau europenii ca va fi cea mai scurta ruta din punct de vedere comercial, iar Rusia, inainte de razboi urma sa fie tara de tranzit care va controla aceasta ruta, si multe alte rute adiacente. Granita, care s-a marit cu NATO cu circa 1.000 de km, si acum rusii trebuie sa-si mute fortele si mijloacele catre aceasta granita si sa gaseasca resurse, care si asa sunt insuficiente sa le mobilizeze mai aproape de tarile scandinave si baltice pentru ca toate fortele si mijloacele militare sunt angajate in Ucraina.
Statele europene tot mai preocupate de aparare
Acum NATO, schimbandu-si strategia, va avea in general trei comandamente: nord, centru si sud. Aceasta in conditiile in care pana in 2022 NATO in general isi punea problema daca va avea viitor ca organizatie? Foarte multi se intrebau despre declaratia din 2019 a aceluiasi Macron care spunea ca “NATO se afla intr-o moarte cerebrala”, iar europenii nu voiau sa aloce mai multe fonduri aliantei, despre ce vorbea fostul presedinte Donald Trump foarte des, ca statele europene nu doresc sa aloce nici macar 2% din PIB si ca nu doresc sa sustina la nivelul corespunzator bugetele lor de aparare, dar Rusia a trezit importanta NATO, dar si valorile transatlantice facand din Europa un actor mult mai proactiv.
Daca este sa analizam ultimele declaratii ale liderilor Aliantei Nord-Atlantice, ultimele summit-uri si pozitionari ale liderilor europeni, in special ale presedintelui Frantei, Emanuel Macron, despre faptul ca trebuie sa fim proactivi, ca, intr-o anumita configuratie, francezii sunt chiar gata sa introduca trupe in Ucraina, mai mult decat atat chiar ideea de “armata europeana” nu mai suna atat de ridicol. Acum nu mai este vorba despre acea oboseala a Europei fata de Ucraina, despre care incerca Moscova sa impuna aceasta idee pentru a stirbi din atentia occidentalilor fata de razboi.
Cine spune ca am obosit de razboi se inseala amarnic. Dimpotriva, Europa a devenit mult mai dinamica, ea a preluat asa-numita initiativa europeana si va face astfel de pasi impreuna cu Statele Unite prin care Federatia Rusa si Vladimir Putin se vor gandi mult daca decizia de a invada Ucraina a fost chiar una necesara. Mai ales si in contextul in care in luna decembrie a anului trecut s-a dat unda verde negocierilor Ucrainei si Moldovei cu Uniunea Europeana, observam ca si o alianta politica precum Uniunea Europeana si-a activat politica de extindere exact din acelasi motiv, pentru a oferi Rusiei o lectie, care mereu santaja statele din Est sa adere la blocuri si aliante.
Aceasta inseamna ca statele membre UE impreuna cu Statele Unite au scos atat Ucraina, cat si Moldova de sub zona de influenta a Rusiei, sa decida asa cum considera ele si se alatura oricui doreste. De asemenea, sprijinirea financiara apoi militara pentru Ucraina in razboi si dupa adoptarea de resurse financiare suplimentare pana la un plang pe termen lung de sprijin a rezistentei Kievului, exact aceste rezultate de unitate europeana sunt rezultate complet opuse cu ce se astepta Moscova de la invadarea Ucrainei.
Se extinde NATO mai mult de atat?
Prin urmare, Suedia a urmat exemplul Finlandei devenind astfel cea de-a doua natiune scandinava care se alatura NATO, aducand aliantei diverse beneficii. Optand pentru renuntarea la o traditie de doua sute de ani de neutralitate si nealiniere, dupa modelul finlandez, Suedia emite un semnal puternic tarilor indecise privind agresiunea Rusiei in Ucraina, subliniind necesitatea de a opta pentru o tabara. Aceasta reprezinta o schimbare majora si trebuie abordata cu seriozitate, mai ales ca acum argumentul Kremlinului ca aderarea Finlandei a fost un eveniment singular nu mai este valabila, e chiar un val de extindere, care poate continua, cu vointa aliatilor si a noii conduceri la sefia NATO.
Cu eforturi de consolidare a apararii membrilor sai estici impotriva Rusiei, experienta Suediei in contracararea acestei amenintari devine vitala pentru NATO. Capacitatea militara impresionanta a Suediei, inclusiv avioane, rachete si sisteme antiaeriene de ultima generatie, tancuri moderne, submarine si o flota vasta, o transforma intr-un aliat de nadejde. Avand una dintre cele mai mari flote din Marea Baltica, unde NATO nu dispune de forte maritime semnificative, Suedia aduce un avantaj strategic. Pozitionarea geografica favorizeaza, de asemenea, alianta, servind ca traseu terestru pentru sustinerea Norvegiei si Finlandei si, prin extensa sa coasta, oferind NATO capacitatea de a controla Marea Baltica in eventualitatea unui conflict cu Rusia. In schimb, Suedia beneficiaza acum de protectia asigurata de garantiile de securitate ale aliantei in fata unui posibil atac din partea Rusiei.
Aderarea Suediei la NATO nu doar ca reprezinta o schimbare semnificativa in politica de securitate a acestei tari, dar serveste si ca un semnal de alarma pentru alte tari precum Moldova, in ceea ce priveste propria lor securitate. In contextul actual, neutralitatea nu mai este vazuta neaparat ca o garantie a securitatii, ci, dimpotriva, aliantele stranse si sprijinul reciproc al aliatilor NATO pot oferi un raspuns mai eficient si mai convingator in fata unei agresiuni.
Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md
