Politico: Presedintele Iohannis are sanse mari sa devina noul sef al Comisiei Europene, in locul Ursulei von der Leyen. Argumente: „O persoana calma, ferma si este simpatizat de liderii europeni”
Presedintele Klaus Iohannis si premierul croat Andrej Plenkovic sunt cotati cu cele mai mari sanse, 3 din 5, sa o inlocuiasca eventual pe Ursula von der Leyen in fruntea viitoarei Comisii Europene, potrivit unei analize facute de POLITICO in care mai figureaza Mario Draghi, Roberta Metsola, Christine Lagarde, Thierry Breton sau un candidat surpriza, toti acestia avand insa mai putine sanse in opinia publicatiei de la Bruxelles.
La Bruxelles, scrie POLITICO, se fac numeroase speculatii cu privire la persoana care ar putea fi aleasa ca viitor sef al executivului european. Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este in continuare favorita clara pentru a obtine un al doilea mandat de cinci ani in fruntea executivului comunitar, dar aceasta nu mai este totusi chiar o certitudine. Asta inseamna ca in oras se joaca un nou joc interesant, in principal de catre politicieni, diplomati si functionari care o critica pe sefa Comisiei: cine ar putea obtine postul, daca nu von der Leyen? – arata autorii articolului, citat de news.ro. \Ei trec in revista cateva dintre numele care sunt vehiculate fie pentru a fi propuse ca alternative reale, fie ca o modalitate de a face presiuni asupra Ursulei von der Leyen pentru a obtine concesii de la ea.
Nu figureaza pe aceasta lista insisi candidatii principalelor partide politice care concureaza cu von der Leyen. In pofida asa-numitului proces „Spitzenkandidaten”, este putin probabil ca Partidul Popular European sa renunte la presedintia Comisiei, daca ramane cea mai mare forta politica de la Bruxelles, argumenteaza POLITICO.
Mario Draghi
In varsta de 76 de ani, el a condus o coalitie italiana cu o larga baza pana cand aceasta s-a dezintegrat in 2022, iar numele sau apare adesea atunci cand sunt vacante roluri de lider international. Pana acum, numele fostului prim-ministru italian si presedinte al Bancii Centrale Europene a fost legat mai ales de postul de presedinte al Consiliului European (dupa ce Charles Michel va pleca).
Mario Draghi s-a intors deja in mijlocul politicii europene, lucrand la un plan oficial al Bruxelles-ului pentru a face blocul mai competitiv, pe care il va prezenta imediat dupa alegerile europene, cand liderii europeni vor negocia pentru posturile de conducere ale blocului. In plus, el este un apropiat al presedintelui francez Emmanuel Macron.
Totusi, italianul nu are o afiliere politica clara si este greu de inteles de ce PPE ar ceda puternicul post de presedinte al Comisiei Europene unei persoane fara loialitati politice clare, scrie POLITICO.
Astfel, sansele ca el sa o inlocuiasca pe Ursula von der Leyen sunt estimate la 2 din 5.
Roberta Metsola
Daca von der Leyen nu obtine sprijinul de care are nevoie, cealalta candidata de top a PPE, Roberta Metsola, ar putea iesi la suprafata. In calitate de presedinte al Parlamentului European, Metsola a reusit sa se mentina deasupra disputelor politice, o tactica ce a ajutat-o anterior sa isi asigure postul actual.
In acelasi timp, ea a dat dovada de leadership in materie de politica externa si a fost primul lider UE care a vizitat Kievul dupa invazia Rusiei din februarie 2022.
Originara din Malta, Metsola ar putea fi un castig pentru sudul Europei atunci cand se vor imparti posturile de conducere. Intr-o postare pe Instagram, saptamana trecuta, Metsola se imbratiseaza cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis si cu premierul polonez Donald Tusk – un indiciu ca, oricare ar fi postul, ea are sprijin la varf.
Argumentele in defavoarea ei ar fi ca Malta este cea mai mica tara din UE, atat ca marime, cat si ca populatie. De asemenea, Metsola nu are nicio experienta executiva, nici macar in tara sa de origine. Dosarul sau conservator privind avortul a fost folosit impotriva ei la inceputul presedintiei sale in legislativul UE.
Astfel, sansele de a o inlocui pe Ursula von der Leyen sunt 2 din 5.
Christine Lagarde
De ce Christine Lagarde? Pentru ca este frantuzoaica.
Reticenta lui Macron de a o sustine pe von der Leyen pentru postul de conducere a Comisiei Europene ridica o intrebare evidenta: Dupa cinci ani de guvernare germana si o perioada si mai lunga in care germanii sau austriecii au detinut postul-cheie de sef de cabinet al presedintelui Comisiei, nu cumva Macron vrea ca un francez sa fie in fruntea Comisiei?
In calitate de fost ministru de finante si actual presedinte al Bancii Centrale Europene, Lagarde ar bifa casuta experientei de conducere la nivel inalt si are si avantajul suplimentar de a fi femeie.
De ce, totusi, nu ar avea foarte multe sanse? Tot pentru ca este frantuzoaica. De asemenea, nu este teribil de populara in randul propriului personal. In plus, nu exista niciun indiciu ca Lagarde, fosta sefa a FMI, ar fi dispusa sa paraseasca BCE inainte de sfarsitul mandatului sau de opt ani sau chiar ca Palatul Elysee se gandeste serios sa-i propuna numele. De cand a parasit FMI, numele lui Lagarde a aparut aproape la fiecare remaniere a guvernului francez ca posibil ministru, arata POLITICO.
Prin urmare, publicatia o coteaza cu doar o sansa din 5 sa o inlocuiasca pe Ursula von der Leyen.
Klaus Iohannis
De ce Klaus Iohannis? Presedintele Romaniei este vazut ca fiind o persoana calma, ferma si este simpatizat de liderii europeni, in special in randul conservatorilor. Atat Macron, cat si cancelarul german Olaf Scholz l-au laudat pentru ca si-a mentinut tara ancorata in tabara pro-occidentala si pro-europeana dupa invazia Rusiei in Ucraina – ceea ce nu se poate spune despre Ungaria, Slovacia sau Bulgaria, noteaza POLITICO.
Spre deosebire de Polonia, Romania a respectat, de asemenea, cu strictete regulile pietei unice a UE si nu a impus in mod unilateral restrictii asupra cerealelor ucrainene – ceea ce a intarit reputatia lui Iohannis ca un jucator de echipa pro-european, adauga publicatia.
Multi sustin ca a venit timpul ca un est-european sa conduca UE. In acest caz, vorbitorul de limba germana Iohannis este bine plasat, provenind din aceeasi familie politica PPE ca von der Leyen. Decizia PPE de a-si organiza congresul electoral la Bucuresti atesta, de asemenea, pozitia sa in randul liderilor conservatori ai grupului.
Avand in vedere ca al doilea sau mandat se va incheia in decembrie, Iohannis este in cautarea unui post international de top. Luna trecuta, el a decis sa candideze la functia de viitor lider al NATO – dar aceasta va fi o batalie dificila, avand in vedere sprijinul larg acordat premierului olandez Mark Rutte.
Ce ar cantari in defavoarea lui Iohannis? Propunerea de ultim moment a lui Iohannis de a-i „fura” lui Rutte rolul de lider al NATO a deranjat unele tari din Europa de Vest, scrie POLITICO.
Astfel, sansele ca Iohannis sa obtina functia de presedinte al Comisiei Europene sunt 3 din 5.
Andrej Plenkovic
Premierul croat Andrej Plenkovic provine si el din PPE si, ca si in cazul lui Iohannis, numirea sa ar raspunde solicitarilor tot mai numeroase ca Europa de Est sa obtina o functie de conducere. Alegerea unui croat ca presedinte al Comisiei ar fi, de asemenea, un semnal pozitiv pentru viitorii membri ai UE (Croatia este cel mai nou membru al UE).
Anuntul surprinzator al lui Plenkovic ca va conduce lista de candidati la europarlamentare a partidului HDZ, aflat la putere in Croatia, i-a facut pe unii sa suspecteze ca vrea sa abandoneze politica interna. Experienta sa ca prim-ministru din 2016 i-a oferit cu siguranta autoritate si oportunitati de relationare cu colegii sai lideri europeni.
Pe de alta parte, Plenkovic a respins zvonurile ca ar putea sa o inlocuiasca pe Ursula von der Leyen, ceea ce, desigur, ar putea fi considerat un bun indiciu ca este interesat de fapt de acest post, puncteaza POLITICO.
Sansele de a o inlocui pe Ursula von der Leyen sunt, ca si in cazul lui Iohannis, de 3 din 5.
Thierry Breton
De ce el? Ca si in cazul Christinei Lagarde, pentru ca este francez.
Breton a declarat anul trecut pentru POLITICO ca a fost un candidat de „plan B” pentru a deveni comisar european inca din 2019 (a obtinut postul doar dupa ce prima alegere, Sylvie Goulard, a fost eliminata in timpul audierilor de confirmare din Parlament). El a lasat sa se inteleaga cu tarie ca este deschis sa devina din nou Planul B, in cazul in care candidatura lui von der Leyen nu va da rezultate.
In calitate de fost ministru francez de finante, Breton are experienta de conducere la nivel inalt si, desi nu face parte din PPE, are inclinatii conservatoare. Experienta sa ca fost director general care a readus politica industriala pe agenda Comisiei ii permite sa argumenteze ca ar trebui sa conduca un executiv al UE care se va concentra mult mai mult pe competitivitate.
Breton a devenit, de asemenea, cel mai important critic al lui von der Leyen in bula de la Bruxelles. Intr-un tweet dupa nominalizarea ei ca principal candidat al PPE, Breton a remarcat ca sefa Comisiei nu a avut tocmai un sprijin unanim in cadrul PPE pentru un al doilea mandat.
De asemenea, el a facut parte din grupul de comisari care au criticat alegerea lui Markus Pieper ca reprezentant al Comisiei pentru IMM-uri. Si in timp ce un oficial francez de rang inalt a declarat pentru POLITICO ca Macron a fost „furios” in legatura cu tweetul despre von der Leyen, alti oficiali francezi au declarat ulterior ca locatarul de la Elysee nu a fost chiar atat de tulburat pana la urma.
Dezavantajul pentru Breton este ca are poate mai multi dusmani decat prieteni in cercurile de varf ale UE, inclusiv in cadrul Comisiei si in randul multor tari UE, multi punand la indoiala palmaresul sau. Autopromovarea sa tupeista si reputatia sa de a vorbi inainte de a se concretiza ceva i-au iritat pe colegii comisari, in special pe sefa Concurentei, Margrethe Vestager, dar si pe multi dintre angajatii si functionarii publici cu care ar fi trebuit sa lucreze, scrie POLITICO.
Un articol rautacios (si anonim!) publicat in publicatia franceza Atlantico l-a descris pe Breton ca fiind „cel mai prost comisar francez din ultimii 30 de ani”, sugerand ca are rivali hotarati sa il submineze. In plus, el nu este membru al PPE, iar controversa din jurul perioadei in care a fost sef al firmei franceze de tehnologie Atos este vazuta ca un mare dezavantaj pentru orice potentiala confirmare din partea Parlamentului European.
Asa se face ca este cotat cu doar o sansa din 5 pentru a o inlocui pe actuala presedinta a Comisiei Europene.
O surpriza
Negocierile intre grupurile politice pentru posturile de conducere europene, dupa alegerile europene, sunt intotdeauna pline de surprize. In 2019, nimeni nu ar fi pariat pe faptul ca Ursula von der Leyen va deveni presedinte al Comisiei, asa ca Bruxelles-ul ar putea fi surprins de un candidat de care nu a auzit sau pe care nu l-a intalnit niciodata. Exista chiar 2 sanse din 5 sa aiba castig de cauza un asemenea candidat surpriza, in evaluarea POLITICO.
