China a lansat o misiune istorica pentru a colecta esantioane de sol de pe partea indepartata a Lunii
China a lansat, vineri, o nava spatiala fara echipaj intr-o misiune de aproape doua luni pentru a colecta roci si sol de pe partea indepartata a Lunii, prima tara care a facut o incercare atat de ambitioasa, transmite Reuters.
Long March-5, cea mai mare racheta din China, a decolat la ora 5:27 p.m. ora Beijingului de la Centrul de Lansare Spatiala Wenchang de pe insula Hainan, ducand cu ea sonda Chang’e-6, care cantareste peste 8 tone.
Chang’e-6 urmeaza sa aselenizeze in bazinul Polului Sud-Aitken de pe partea indepartata a Lunii, care nu este niciodata cu fata spre Pamant, dupa care va colecta si aduce esantioane de sol.
Lansarea marcheaza o alta piatra de hotar in programul de explorare lunara si spatiala al Chinei.
„Este totusi un mister pentru noi cum a reusit China sa dezvolte un program atat de ambitios si de succes intr-un timp atat de scurt”, a spus Pierre-Yves Meslin, un cercetator francez care lucreaza la unul dintre obiectivele stiintifice ale misiunii Chang’e-6.
In 2018, Chang’e-4 a facut prima aselenizare chineza fara pilot, tot pe partea indepartata. In 2020, Chang’e-5 a fost prima misiune care a adus esantioane de sol in ultimii 44 de ani, iar Chang’e-6 ar putea face din China prima tara care aduce esantioane de sol de pe partea „ascunsa” a lunii.
La lansare au participat oameni de stiinta, diplomati si oficiali ai agentiilor spatiale din Franta, Italia, Pakistan si Agentia Spatiala Europeana, toate avand la bordul Chang’e-6 incarcaturi utile pentru studierea lunii.
Nicio organizatie din SUA nu a solicitat sa obtina un loc de incarcare utila, potrivit Ge Ping, director adjunct al Programului de Explorare Lunara si Spatiala al Administratiei Nationale Spatiale din China (CNSA). Legea americana interzice colaborarea agentiei spatiale americane (NASA) cu organismul din China.
Dupa ce sonda se va separa de racheta, va dura patru pana la cinci zile pentru a ajunge pe orbita Lunii. La inceputul lunii iunie, cateva saptamani mai tarziu, va aseleniza.
Odata ajunsa pe Luna, sonda va petrece doua zile colectand 2 kilograme de mostre inainte de a se intoarce pe Pamant, unde este de asteptat sa aterizeze in Mongolia Interioara.
Fereastra in care sonda poate colecta esantioane de pe partea indepartata este de 14 ore, comparativ cu 21 de ore pentru partea apropiata.
Esantioanele aduse inapoi de Chang’e-5 au permis oamenilor de stiinta chinezi sa descopere noi detalii despre Luna, inclusiv sa dateze mai precis activitatea vulcanica pe Luna, precum si un nou mineral.
Ge a spus ca valoarea stiintifica a esantioanelor aduse de Chang’e-6 consta in varsta geologica a bazinului Polul Sud-Aitken, estimata de echipa sa la aproximativ 4 miliarde de ani, mult mai vechi decat esantioanele aduse anterior de Uniunea Sovietica si Statele Unite, care aveau aproximativ 3 miliarde de ani si decat esantioanele vechi de 2 miliarde de ani aduse de Chang’e-5.
Pe langa descoperirea de noi informatii despre corpul ceresc cel mai apropiat de Pamant, Chang’e-6 face parte dintr-un proiect pe termen lung de construire a unei statii permanente de cercetare pe Luna: Statia Internationala de Cercetare Lunara (ILRS), condusa de China si Rusia.
Constructia unei astfel de statii ar oferi Chinei si partenerilor sai un avanpost pentru explorarea spatiului.
„Stim ca Luna poate avea resurse care ar putea deveni utile in viitor, asa ca Agentia Spatiala Europeana, NASA, agentia chineza si altii din intreaga lume merg pe Luna. O parte a motivatiei este de a intelege aceste resurse”, a declarat James Carpenter, seful biroului de selenografie al Agentiei Spatiale Europene.
Vorbind luna trecuta la Conferinta Spatiala China, proiectantul-sef al programului chinez de explorare lunara Wu Weiren a declarat ca un „model de baza” al ILRS va fi construit pana in 2035.
