Parlamentul georgian anuleaza vetoul presedintei in privinta legii „influentei straine”
Parlamentul Georgiei a votat pentru a trece peste vetoul prezidential privind controversata lege a „influentei straine”, o miscare care este gata sa deraieze aspiratiile UE ale multor georgieni in favoarea unor legaturi mai stranse cu Moscova, potrivit The Guardian.
Un total de 84 de deputati din cei 104 prezenti au votat in favoarea „legii asupra transparentei influentei straine”.
Proiectul de lege, care impune organizatiilor societatii civile si mass-media care primesc peste 20% din veniturile lor din strainatate sa se inregistreze ca „organizatii care servesc interesele unei puteri straine”, a fost aprobat de parlament la inceputul acestei luni.
Presedinta Salome Zourabisvili, a respins ulterior prin veto aceasta lege despre care ea si alti critici sustin ca este modelata pe un proiect de lege rusesc din 2012, folosit pentru a suprima grupurile pro-occidentale.
Insa, marti, parlamentul georgian, controlat de partidul de guvernamant Visul Georgian, a votat pentru anularea dreptului de veto al presedintei, pregatind scena pentru ca aceasta sa semneze proiectul de lege in zilele urmatoare.
Mii de oponenti ai proiectului de lege s-au adunat in fata cladirii parlamentului marti seara, fluturand steaguri georgiene si UE.
Zourabisvili s-a adresat multimii printr-un link video, intreband: „Vrem un viitor european sau sclavia rusa?”
Ea le-a cerut protestatarilor sa se mobilizeze in preajma alegerilor din octombrie, spunand: „Azi sunteti suparati, nu-i asa? Suparati-va, dar sa trecem la treaba. Treaba este ca trebuie sa ne pregatim, in primul rand, pentru un referendum adevarat”, a spus ea.
UE a spus ca legea va fi un obstacol in calea aderarii tarii la bloc, obiectiv sustinut de pana la 80% din electorat. Intr-o declaratie de marti seara, UE a spus ca „regreta profund” votul pentru anularea dreptului de veto si ia in considerare toate optiunile.
„UE a subliniat in mod repetat ca legea adoptata de parlamentul georgian contravine principiilor si valorilor fundamentale ale UE”, se arata in comunicat.
In decembrie 2023, UE a oferit Georgiei statutul de candidat, mentionand in acelasi timp ca Tbilisi trebuie sa puna in aplicare recomandari cheie pentru ca negocierile de aderare sa progreseze.
Ca raspuns la votul de marti, Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de externe, a declarat: „O zi foarte trista pentru Georgia si restul Europei. Adoptarea acestei legi suspenda efectiv aderarea Georgiei la UE, fara niciun beneficiu pentru nimeni. Pentru aproape nimeni.”
Legislatia a scos sute de mii de oameni pe strazile capitalei, Tbilisi, in ultimele luni. Acestia acuza partidul de guvernamant Visul Georgian ca incearca sa calomnieze vocile disidente si sa blocheze aspiratiile tarii de aderare la UE.
Criticii legii se tem ca aceasta va fi folosita de guvern pentru a restrictiona dezbaterile in perioada premergatoare alegerilor parlamentare programate pentru octombrie.
Inaltul Comisar UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a repetat marti avertismente ca legea agentilor straini ar impiedica viitoarea aderare a tarii la UE. „Daca legea va fi adoptata, aceasta va avea un impact asupra drumului Georgiei catre UE”, a spus el.
SUA au avertizat, de asemenea, ca legislatia si retorica anti-occidentale ale guvernului transforma Georgia intr-un „adversar” si ca Washington ar putea aduce miliarde de ajutoare economice si militare.
Saptamana trecuta, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anuntat ca vor fi impuse sanctiuni de calatorie oficialilor georgieni „care sunt responsabili sau complici la subminarea democratiei in Georgia”.
Membrii partidului Visul Georgian au aparat legea, spunand ca este necesara pentru a opri ceea ce considera a fi actori straini care incearca sa destabilizeze natiunea de 3,7 milioane de oameni din Caucazul de Sud.
„Ceea ce continua sa ne frustreze este stigmatizarea acestei legi de catre actorii interni si externi, precum si tendinta acestora de a trage concluzii rapide”, a scris Shalva Papuashvili, presedintele parlamentului georgian, membru al partidului de guvernamant Visul Georgian, intr-o scrisoare adresata omologilor sai europeni saptamana trecuta.
Dezbaterea asupra noii legi promulgate este vazuta ca un test pentru a stabili daca Georgia, candva unul dintre cele mai pro-vestice state foste sovietice, se va indrepta acum spre Rusia.
Kornely Kakachia, seful thinktank-ului Institutul Georgian de Politica din Tbilisi, a declarat ca legea evidentiaza „autoritarismul in crestere si spatiul micsorat pentru dezbatere” in cadrul partidului Visul Georgian.
Rusia este nepopulara printre georgienii obisnuiti, care au sustinut separatistii inarmati in regiunile separatiste sustinute de Moscova din Abhazia si Osetia de Sud in anii 1990 si din nou in 2008.
Partidele de opozitie au acuzat de multa vreme partidul de guvernamant Visul Georgian si pe fondatorul acestuia, Bidzina Ivanishvili, care a facut avere in Rusia in anii 1990, de loialitate fata de Moscova.
Multi georgieni s-au adunat, de asemenea, pentru a sprijini Ucraina dupa invadarea tarii de catre Rusia si au criticat guvernul pentru ca a evitat in general condamnarea directa a Moscovei si a refuzat sa impuna sanctiuni Rusiei.
