Summitul din Elvetia, de la Buergenstock, ar putea pregati terenul pentru un „viitor proces de pace” in Ucraina, la care sa ia parte si Rusia
Intr-o analiza a summitului din Elvetia, al liderilor mondiali care cauta modalitati de a pune capat celui mai sangeros conflict din Europa de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace, summit care incepe astazi, Reuters scrie ca evenimentul nu va reusi sa atinga obiectivul Kievului de a izola Moscova.
Vicepresedinta SUA, Kamala Harris, presedintele Frantei, Emmanuel Macron, si liderii Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Canadei si Japoniei se numara printre cei care vor participa la reuniunea din 15-16 iunie, care va avea loc in statiunea elvetiana Buergenstock, situata in varf de munte.
India, care a ajutat Moscova sa supravietuiasca socului sanctiunilor economice, este asteptata si ea sa trimita o delegatie.
De asemenea, Turcia si Ungaria, care intretin legaturi cordiale cu Rusia, vor fi reprezentate de ministrii lor de externe.
Dar, in ciuda lunilor de lobby intens din partea Ucrainei si a Elvetiei, alti lideri nu vor fi prezenti, in special China, un consumator cheie de petrol rusesc si un furnizor de bunuri care ajuta Moscova sa isi mentina baza de productie.
„Aceasta reuniune reprezinta deja un rezultat”, a declarat marti Zelenski la Berlin, recunoscand in acelasi timp provocarea de a mentine sprijinul international pe masura ce razboiul, care a intrat deja in al treilea an, continua.
Nouazeci si doua de tari si opt organizatii vor participa, a precizat Elvetia.
Organizatorii, care pregatesc o declaratie comuna, s-au straduit sa gaseasca un echilibru intre condamnarea actiunilor Rusiei si asigurarea unui numar cat mai mare de participanti, spun diplomatii.
Un proiect final al declaratiei summitului se refera la „razboiul” Rusiei impotriva Ucrainei si subliniaza, de asemenea, angajamentul fata de Carta ONU si respectarea dreptului international, potrivit a doua persoane familiare cu documentul. Participantii care nu sunt de acord cu declaratia au timp pana la sfarsitul zilei de vineri sa se retraga, au precizat sursele.
Ministerul elvetian de Externe a refuzat sa comenteze.
„Atata timp cat (presedintele rus Vladimir) Putin este la putere, va fi dificil”
Elvetia doreste ca summitul sa pregateasca terenul pentru un „viitor proces de pace” la care sa ia parte Rusia – si sa stabileasca ce tara ar putea prelua initiativa pentru urmatoarea faza. Mai multi diplomati au declarat ca Arabia Saudita este printre favoriti, fiind posibile si alte state din Orientul Mijlociu.
Zelenski a vizitat, miercuri, Arabia Saudita pentru a discuta despre summit cu printul mostenitor Mohammed bin Salman. La reuniunea din Elvetia va participa ministrul de externe al Arabiei Saudite, a precizat Berna.
Ideea unui summit a fost lansata initial dupa ce Zelenski a prezentat un plan de pace in 10 puncte la sfarsitul anului 2022.
Ulrich Schmid, politolog si expert in Europa de Est la Universitatea din St. Gallen, a declarat ca summitul pare sa fie pana acum „un sac mixt”, avand in vedere demonstratia de sustinere care vine din unele parti si absenta Chinei. „Atunci se pune intrebarea: este pacea cu adevarat realizabila?”. a adaugat Schmid. „Atata timp cat (presedintele rus Vladimir) Putin este la putere, va fi dificil”, este de parere expertul.
„Un summit inutil”
Putin a declarat, vineri, ca Rusia va inceta focul si va intra in discutii de pace daca Ucraina va renunta la ambitiile sale legate de NATO si daca isi va retrage fortele din patru regiuni ucrainene revendicate de Moscova. Kievul a declarat in mod repetat ca integritatea sa teritoriala nu este negociabila.
Rusia, care a trimis zeci de mii de soldati in Ucraina la 24 februarie 2022, a calificat drept „inutila” ideea unui summit la care nu este invitata.
Moscova isi prezinta „operatiunea militara speciala” din Ucraina ca parte a unei lupte mai ample cu Occidentul, despre care spune ca vrea sa ingenuncheze Rusia. Kievul si Occidentul spun ca acest lucru este un nonsens si acuza Rusia ca duce un razboi ilegal de cucerire de teritorii.
Avand in vedere astfel de diferente puternic inradacinate, summitul se va concentra asupra unor parti ale planului lui Zelenski suficient de largi pentru a fi acceptabile pentru majoritatea, daca nu pentru toti participantii. Printre acestea se numara necesitatea de a garanta securitatea alimentara, siguranta nucleara, libertatea de navigatie, schimburile de prizonieri si intoarcerea copiilor, au declarat oficialii.
Trupele ruse controleaza 18% din teritoriul ucrainean
Intre timp, China, impreuna cu Brazilia, promoveaza un plan de pace separat pentru Ucraina, care solicita participarea ambelor parti aflate in conflict. Moscova si-a exprimat sprijinul pentru eforturile Beijingului de a pune capat conflictului.
Kievul nu si-a ascuns frustrarea fata de decizia Chinei de a lipsi de la summitul elvetian. Zelenski a acuzat chiar Beijingul ca a ajutat Rusia sa il perturbe, o iesire extraordinara impotriva unei superputeri globale cu o influenta fara egal asupra Moscovei.
In ceea ce priveste campul de lupta, reuniunea are loc intr-un moment dificil pentru Ucraina. Trupele ruse, care controleaza aproximativ 18% din teritoriul ucrainean, avanseaza in est intr-un razboi care a ucis zeci de mii de soldati si civili, a lasat sate, comune si orase in ruine si a alungat milioane de oameni.
90 de state participante
Aproximativ 90 de state si organizatii si-au confirmat participarea la summitul care va avea loc in Elvetia in perioada 15-16 iunie si care are ca scop crearea unei cai pentru pace in Ucraina.
Reuters prezinta principalii actori care participa la discutiile din statiunea Buergenstock, in afara orasului Lucerna. Sunt si absenti notabili, printre care Rusia si China.
Ucraina
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, va folosi discutiile pentru a obtine sprijin pentru pozitia Ucrainei cu privire la trei teme-cheie legate de invazia Rusiei din februarie 2022: securitatea alimentara, siguranta nucleara si eliberarea tuturor prizonierilor si deportatilor.
Zelenski a facut presiuni pentru ca discutiile, organizate de Berna la cererea Ucrainei, sa includa o mare varietate de tari. Elvetia a invitat peste 160 de delegati.
Ucraina a declarat ca Moscova, care nu a fost invitata, ar putea fi invitata la un viitor summit, desi in conditiile Kievului.
Rusia
Oficialii rusi au caracterizat in mod repetat conferinta ca fiind inutila dupa ce a fost anuntata in ianuarie.
Desi Elvetia afirma ca Rusia trebuie sa faca parte din procesul de pace, a declarat ca Moscova nu a fost invitata deoarece nu avea niciun interes sa participe. Elvetia spune ca discutiile ar trebui sa „defineasca o foaie de parcurs” privind modul de implicare a Rusiei si Ucrainei in viitor.
China
Beijingul, care are legaturi stranse cu Moscova, a declarat ca nu va merge, descriind participarea ambelor parti beligerante ca o conditie prealabila pentru orice conferinta de pace substantiala.
Atat Statele Unite, cat si Ucraina au continuat sa faca presiuni asupra Chinei pentru a participa, mentionand ca aceasta a luat parte la conferinte anterioare care au avut ca scop gasirea unei solutii.
Zelenski a acuzat Beijingul ca ajuta Moscova sa submineze summitul. China neaga acest lucru.
America de Nord
Vicepresedintele SUA, Kamala Harris, va participa din partea Washingtonului, precum si consilierul pentru securitate nationala al presedintelui Joe Biden, Jake Sullivan.
Casa Alba, care a acordat Ucrainei un important ajutor militar, a declarat ca Harris va demonstra angajamentul SUA de a „sprijini efortul Ucrainei de a asigura o pace dreapta si durabila”.
Premierul Canadei, Justin Trudeau, va participa, de asemenea, la eveniment.
Romania, reprezentata de ministrul Afacerilor Externe, Luminita Odobescu
Printre ceilalti participanti se numara presedintele francez Emmanuel Macron, care l-a primit pe Zelenski la Paris pe 7 iunie, aceasta fiind a patra vizita a liderului ucrainean in Franta de la invazia rusa.
Cancelarul german Olaf Scholz va participa, de asemenea, la cateva zile dupa ce Germania a gazduit o conferinta pentru a obtine sprijin pentru redresarea Ucrainei, la fel si premierul britanic Rishi Sunak.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, premierul spaniol Pedro Sanchez, presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, presedintele polonez Andrzej Duda, cancelarul austriac Karl Nehammer, presedintele finlandez Alexander Stubb, presedintele leton Edgars Rinkevics si presedintele moldovean Maia Sandu se numara printre ceilalti participanti.
Romania este reprezentata de ministrului Afacerilor Externe, Luminita Odobescu, potrivit MAE.
Ungaria, care a mentinut legaturi stranse cu Moscova si a criticat sanctiunile occidentale impotriva Rusiei, a declarat ca isi va trimite ministrul de externe, la fel ca si Turcia.
Elvetia a declarat ca si India va participa, desi nu este clar la ce nivel.
Se asteapta ca ambasadorul Braziliei sa participe, iar presedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva s-a intalnit joi la Geneva cu presedinta elvetiana Viola Amherd, desi aceasta a remarcat ca au opinii „diferite” cu privire la razboiul din Ucraina.
Ramane neclar daca Africa de Sud, o alta parte a grupului BRICS care include Rusia, va participa.
„Sudul global” si altii
Elvetia a precizat ca aproximativ jumatate din delegatiile care vor participa sunt din America de Sud, Africa, Asia si Orientul Mijlociu. Vor participa, de asemenea, premierul japonez Fumio Kishida si premierul din Singapore, Lawrence Wong.
Australia il va trimite pe Bill Shorten, ministru pentru sistemul national de asigurari de invaliditate si fost lider al Partidului Laburist, aflat la guvernare. Prim-ministrul australian Anthony Albanese nu a putut participa din cauza unei vizite oficiale a premierului chinez Li Qiang.
