Haosul de pe scena politica a Frantei, coalitia de stanga a inceput deja sa se destrame. Care sunt optiunile lui Macron pentru formarea unui nou guvern
Alegatorii din Franta s-au mobilizat din nou pentru a impiedica extrema dreapta a lui Marine Le Pen sa preia puterea. Dar miscarea anti-Le Pen a fost la limita si, de data aceasta, a castigat urat, relateaza Politico intr-o ampla analiza.
Alegerile au avut un rezultat haotic, niciun partid neavand suficiente locuri pentru a obtine o majoritate in parlament, ceea ce a aruncat politica franceza intr-o confuzie care ar putea dura luni de zile.
Macron a convocat alegerile anticipate in iunie, in incercarea de a opri din drum Partidul de extrema dreapta al lui Le Pen, Adunarea Nationala. Dar partidul acesteia si-a imbunatatit profilul si a castigat cu 50 de locuri mai mult decat in 2022, in timp ce coalitia liberala a presedintelui a regresat.
Prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, a declarat ca isi va prezenta demisia, dar nu este deloc clar cine ar putea prelua conducerea.
Se pare ca nimic din toate acestea nu a diminuat starea de spirit a presedintelui francez. La o intalnire privata cu aliatii sai, duminica seara, Macron a fost optimist, spunandu-le: „Ideile noastre sunt inca vii si [noi] nu am pierdut alegatori”, potrivit unei persoane prezente care a vorbit cu Paris Playbook.
Adunarea Nationala cu 577 de locuri, camera inferioara a legislativului francez, nu reprezinta acum o imagine frumoasa – impartita intre stanga, centru si extrema dreapta. Niciun grup nu este nici macar aproape de o majoritate, toate fiind sub 200 de parlamentari.
„Nu este posibil sa guvernezi Franta daca nu ai intre 240 si 250 de deputati”, a declarat Sylvain Maillard, deputat al partidului Renasterea al lui Macron. „Am fost presedinte al grupului Renaissance cu o coalitie de 250 de parlamentari si era deja foarte complicat”.
Chiar daca alianta de stanga si liberalii lui Macron au fost de acord sa colaboreze si sa voteze tactic pentru a opri partidul lui Le Pen sa castige, o coalitie mai stransa intre cele doua grupuri pentru a guverna Franta pare putin probabila.
Franta Neinduplecata a veteranului Jean-Luc Melenchon, unul dintre partidele din cadrul aliantei de stanga, a exclus posibilitatea de a guverna impreuna cu liberalii presedintelui. De asemenea, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, a declarat ca partidul sau nu va imparti niciodata puterea cu Melenchon.
Duminica seara, Attal a deschis usa conducerii unui guvern interimar care sa asigure o anumita stabilitate in timpul Jocurilor Olimpice de la sfarsitul acestei luni.
Oricare ar fi guvernul care va iesi din aceasta incurcatura, este putin probabil sa fie stabil pentru mult timp. Discutiile privind bugetul din aceasta toamna vor fi primul punct potential de tensiune. Franta se afla sub presiune pentru a-si reduce deficitul dupa ce a ratat obiectivele la inceputul anului. Exista multe idei asupra carora stanga, liberalii si extrema dreapta nu vor fi niciodata de acord. Politica fiscala se afla aproape in fruntea listei.
Dupa primul tur de scrutin, partidul lui Le Pen era pe cale sa castige puterea pentru prima data in istoria sa. Acest vis a fost spulberat duminica seara, dupa ce centristii lui Macron si alianta de stanga au colaborat pentru a impiedica extrema dreapta sa obtina majoritatea – spre bucuria pro-europenilor.
Atmosfera sumbra de la evenimentul electoral al Adunarii Nationale a spus multe, activistii huiduindu-l pe Melenchon, iar presedintele partidului, Jordan Bardella, condamnand „alianta nenaturala” a centrului si a stangii drept o inscenare a establishmentului.
Cu toata amaraciunea, partidul si-a crescut puternic numarul deputatilor sai in parlamentl francez. Cat de mult ii mai poate tine establishmentul departe de putere?
„Este o bulversare politica, chiar daca Adunarea Nationala nu ajunge sa conduca tara”, a declarat Benjamin Morel, analist politic la Universitatea Pantheon-Assas din Paris.
Miscarea lui Le Pen sunt „marii castigatori ai alegerilor”, a spus Morel.
Acest lucru o plaseaza pe Le Pen intr-o pozitie puternica – cu o nemultumire perfecta de exploatat – inainte de probabila sa campanie pentru presedintia Frantei, atunci cand Macron se va retrage in 2027. „Au o poveste grozava inainte de 2027: pot spune ca victoria lor a fost furata, iar ei sunt alternativa reala”, a declarat Morel.
In urma cu o saptamana, se parea ca Macron se indreapta spre dezastru, cu alegerile sale anticipate care nu numai ca nu au reusit sa o opreasca pe Le Pen, dar au pus partidul acesteia la un pas de putere.
Duminica seara, coalitia sa de centru a evitat ce era mai rau, supravietuind ca forta parlamentara, desi mai mica, in timp ce partidul lui Le Pen a esuat. Dar micile consolari nu pot ascunde realitatea ca extrema dreapta este acum mai puternica si liberalii mai slabi, inaintea unei curse prezidentiale larg deschise in 2027.
Inainte de alegerile anticipate, presedintele conducea cel mai mare grup din parlament. Acum, va trebui probabil sa colaboreze cu un politician din opozitie in calitate de prim-ministru. Autoritatea sa in tara si credibilitatea sa in strainatate au fost afectate.
Dar, potrivit lui Alberto Alemanno, profesor la HEC Paris, Macron a avut dreptate sa convoace alegeri anticipate, chiar daca acestea s-au incheiat intr-o incurcatura. „Vad o multime de tensiuni latente in Franta, o multime de probleme care nu au fost abordate”, a spus el. „El a deschis Cutia Pandorei, tara nu este multumita de macronism si cere schimbare”.
Daca ar exista un singur castigator, acesta ar fi veteranul radical de stanga Melenchon. El a sarit pe scena la mitingul partidului sau pentru a-i cere lui Macron sa numeasca un prim-ministru de stanga si sa aduca miscarea sa la putere.
„Suntem pregatiti pentru asta”, a declarat Melenchon. Candidat de trei ori la presedintie, el a indicat ca nu l-ar deranja sa devina el insusi prim-ministru al Frantei.
Acest lucru nu se va intampla.
Melenchon nu poate convinge nici macar alte partide din cadrul aliantei de stanga din care face parte sa il puna la putere.
Coalitia mai larga de stanga – sub stindardul Noului Front Popular – se destrama deja. Duminica seara, liderii sai transmiteau mesaje contradictorii cu privire la obiectivele lor.
In timp ce Melenchon a declarat ca stanga va aplica „manifestul nostru, nimic altceva decat manifestul nostru”, eurodeputatul Raphael Glucksmann – liderul unui partid mai mic din alianta – a parut mai conciliant, oferindu-se sa „vorbeasca, sa dezbata si sa schimbe cultura politica”.
Ce ar putea iesi din aceasta incurcatura? Nu exista un raspuns usor la aceasta intrebare. Avand in vedere ca niciun partid nu a castigat categoric, este posibil ca presedintele sa opteze pentru o perioada de reflectie care sa dea timp partidelor sa poarte discutii de coalitie.
Macron ar putea apoi sa caute o figura de stanga pentru a forma un guvern, avand in vedere ca stanga a devenit cel mai mare grup din parlament.
Partidul Socialist, de exemplu, nu a exclus in totalitate formarea unei coalitii mai largi. Dar este putin probabil ca partidul lui Melenchon, France Neinduplecata, sa fie de acord.
Alternativ, Macron ar putea numi un guvern interimar, mentinandu-l pe Attal in functia de premier. El ar putea chiar sa adopte modelul italian si sa numeasca o echipa tehnocrata de experti sub conducerea unei figuri consensuale. O astfel de administratie s-ar abtine de la elaborarea de planuri ambitioase si s-ar concentra pe mentinerea in miscare a rotilor statului.
O astfel de administratie limitata s-ar baza pe un acord tacit intre partide diametral opuse de a se abtine de la rasturnarea sa, fie si numai pentru a linisti pietele si partenerii internationali.
Dar un guvern interimar sau de experti „risca sa fie foarte frustrant din punct de vedere democratic”, a avertizat analistul politic Morel. „Francezii au votat masiv, centrul a fost invins, iar daca se termina cu Attal care ramane prim-ministru, nu este un lucru bun pentru democratia franceza”.
