Membrii unui trib indigen care inca nu a avut contact direct cu civilizatia moderna, fotografiati pentru prima data in Amazonia
Imagini rare cu membri ai populatiei Mashco Piro, un trib indigen din indepartata Amazonie lipsit total de contactul cu civilizatia, au fost publicate marti de Survival International, aratand zeci de oameni pe malurile unui rau, nu departe de locul concensionat unei companii forestiere pentru a face defrisari.
Membrii tribului Mashco Piro au fost fotografiati la sfarsitul lunii iunie pe malul unui rau din regiunea Madre de Dios din sud-estul Peru, in apropiere de granita cu Brazilia, a declarat pentru NBC News un reprezentant al Survival International la publicarea fotografiilor.
„Aceste imagini incredibile arata ca un numar mare de Mashco Piro izolati traiesc singuri, la cativa kilometri de locul in care compania forestiera este pe cale sa isi inceapa operatiunile”, a declarat Caroline Pearce, directorul Survival International.
Mai mult de 50 de indigeni Mashco Piro au aparut in ultimele zile langa un sat al tribului Yine numit Monte Salvado. Un alt grup de 17 persoane a aparut langa satul Puerto Nuevo din apropiere, a declarat ONG-ul, care apara drepturile indigenilor.
Mashco Piro, care locuiesc intr-o zona situata intre doua rezervatii naturale din Madre de Dios, se arata de regula rar si nu comunica deloc nici cu indigenii Yine, nici cu altcineva, fiind total ignoranti in privinta tehnologiilor moderne, potrivit Survival International.
Mai multe companii de exploatare forestiera detin concesiuni de exploatare a lemnului in interiorul teritoriului locuit de Mashco Piro.
Potrivit Survival International, una dintre companii, Canales Tahuamanu, a construit peste 200 de kilometri de drumuri pentru camioanele sale de exploatare forestiera pentru a extrage lemn.
Guvernul peruvian a raportat la 28 iunie ca localnicii au raportat ca au vazut indigeni Mashco Piro pe raul Las Piedras, la 150 de kilometri de orasul Puerto Maldonado, capitala Madre de Dios.
Mashco Piro au fost vazuti si peste granita, in Brazilia, a declarat Rosa Padilha, de la Consiliul misionar indigen al episcopilor catolici brazilieni din statul Acre.
„Ei fug de taietorii de lemne de pe partea peruviana”, a spus ea. „In aceasta perioada a anului, ei apar pe plaje pentru a lua oua de tracaja (broasca testoasa amazoniana). Atunci le gasim urmele pe nisip. Sunt o populatie timida si speriata, mereu pe fuga din faza civilizatiei”, a spus Padilha.
