Jurnalista ruso-americana condamnata intr-un proces rapid, secret, la 6 ani si jumatate de inchisoare pentru raspandirea de informatii false despre armata rusa
Un tribunal a condamnat-o pe jurnalista ruso-americana a Radio Free Europe/Radio Liberty, finantata de guvernul SUA, Alsu Kurmaseva, la 6 ani si jumatate de inchisoare pentru raspandirea de informatii false despre armata rusa, in urma unui proces secret, au aratat inregistrarile instantei si oficialii, potrivit The Associated Press.
Condamnarea tribunalului din Kazan, capitala regiunii Tatarstan, a venit vineri, in aceeasi zi in care un tribunal din orasul rus Ekaterinburg l-a condamnat pe reporterul Wall Street Journal Evan Gerskovici pentru spionaj la 16 ani de inchisoare intr-un dosar care SUA a numit motivat politic.
Kurmaseva, in varsta de 47 de ani, redactor pentru departamentul de stiri in limba tatara-baskira al RFE/RL, a fost condamnata pentru „difuzarea de informatii false” despre armata, potrivit site-ului web al Curtii Supreme din Tatarstan. Procurorul Natalya Loseva a confirmat condamnarea jurnalistei si a dezvaluit prin telefon sentinta in cazul clasificat drept secret.
Kurmaseva urmeaza sa execute pedeapsa intr-o colonie penala de securitate medie, a spus Loseva.
Sotul lui Alsu Kurmaseva, a spus anul trecut ca acuzatiile au fost inaintate in urma lansarii unei carti de departamentul tatar-baskir in 2022, numita „Nu razboiului” – „o colectie de povestiri despre rusi care nu doresc ca tara lor sa fie in razboi cu Ucraina”, si care nu contine „informatii false”.
Intrebat despre caz, presedintele si directorul general al RFE/RL, Stephen Capus, a denuntat procesul si condamnarea jurnalistei drept „o batjocura a justitiei”.
Kurmaseva, care are dubla cetatenie, americana si rusa si locuieste la Praga impreuna cu sotul si cele doua fiice ei, a fost retinuta in octombrie 2023 si acuzata ca nu s-a inregistrat ca agent strain in timp ce colecta informatii despre armata rusa.
Mai tarziu, ea a fost acuzata si de raspandirea de „informatii false” despre armata rusa in temeiul legislatiei care incrimineaza efectiv orice expresie publica despre razboiul din Ucraina care se abate de la linia Kremlinului. Legislatia a fost adoptata in martie 2022, la doar cateva zile dupa ce Kremlinul a trimis trupe in Ucraina, si de atunci a fost folosita pentru a viza criticii Kremlinului din tara si din strainatate, implicand zeci de persoane in dosare penale si trimitand zeci de persoane la inchisoare.
Kurmaseva a fost oprita initial in iunie 2023 pe Aeroportul International Kazan, dupa ce a calatorit in Rusia luna anterioara pentru a-si vizita mama. Oficialii i-au confiscat pasapoartele si au amendat-o pentru ca nu si-a inregistrat pasaportul american. Ea astepta sa-i fie returnate pasapoartele cand a fost arestata pentru noi acuzatii in octombrie a acelui an. RFE/RL a cerut in mod repetat eliberarea ei.
In 2017, autoritatile ruse au cerut RFE/RL sa se inregistreze ca agent strain, dar a contestat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului utilizarea de catre Moscova a legilor privind agentii straini. Organizatia a fost amendata cu milioane de dolari de Rusia.
In februarie, RFE/RL a fost scos in afara legii in Rusia ca organizatie nedorita. Departamentul sau tatar-baskir este singurul furnizor international important de stiri care informeaza in acele limbi, pe langa rusa, audientelor din regiunea multietnica, cu majoritate musulmana, Volga-Urals.
Procesele rapide si secrete ale lui Gerskovici si Kurmaseva in sistemul juridic extrem de politizat al Rusiei au ridicat sperante pentru un posibil schimb de prizonieri intre Moscova si Washington. Rusia a anuntat anterior un posibil schimb care il implica pe Gerskovic, dar a spus ca mai intai trebuie sa existe un verdict in cazul sau.
Arestarile cetatenilor americani sunt din ce in ce mai frecvente in Rusia, iar noua cetateni americani sunt retinuti acolo.
Gerskovici, in varsta de 32 de ani, a fost arestat pe 29 martie 2023, in timp ce se afla intr-o calatorie de documentare in orasul Ekaterinburg din Muntii Urali. Autoritatile au spus, fara sa ofere nicio dovada, ca aduna informatii secrete pentru S.U.A.
El a stat in spatele gratiilor de cand a fost arestat, timp care va fi luat in considerare ca parte a sentintei sale. Cea mai mare parte a fost in faimoasa inchisoare Lefortovo din Moscova, construita in epoca tarista folosit in timpul epurarilor lui Iosif Stalin, cand in subsuolurile sale au avut loc executii. El a fost transferat la Ekaterinburg pentru proces.
Gerskovici a fost primul jurnalist american arestat sub acuzatia de spionaj de la Nicholas Daniloff in 1986, la apogeul Razboiului Rece. Jurnalistii straini din Rusia au fost socati de arestarea lui Gerskovici, chiar daca tara a adoptat legi din ce in ce mai represive privind libertatea de exprimare dupa ce a trimis trupe in Ucraina.
Presedintele american Joe Biden a declarat ca Gerskovici „a fost vizat de guvernul rus pentru ca este jurnalist si american”.
Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a acuzat saptamana trecuta Moscova ca trateaza „fiintele umane ca monede de schimb”. Ea i-a remarcat pe Gerskovici si pe fostul puscas marin Paul Whelan, in varsta de 53 de ani, director de securitate corporativa din Michigan, care ispaseste o pedeapsa de 16 ani dupa ce a fost condamnat pentru acuzatii de spionaj pe care el si SUA le-au negat.
Secretarul de stat Antony Blinken a declarat vineri ca atunci cand vine vorba de Gerskovici, Whelan si alti americani detinuti pe nedrept in Rusia si in alte parti, SUA lucreaza la cazuri „la propriu in fiecare zi”.
Potrivit lui Sam Greene de la Centrul pentru Analiza Politicii Europene, condamnarea lui Kurmaseva si Gerskovici in aceeasi zi „sugereaza – dar nu dovedeste – ca Kremlinul pregateste un acord. Mai probabil, ei se pregatesc sa ofere o oferta de negociere pe care Washingtonului ii va fi greu sa o ignore.”
Intr-o serie de postari pe X, Greene a declarat ca existenta mesei negocierilor nu trebuie sa fie confundata cu existenta unei intelegeri”, si ca Moscova nu are niciun interes sa elibereze prizonierii, dar exista posibilitatea sa caute sa obtina cat mai mult si sa caute concesii suplimentare doar pentru a continua discutiile.
Washingtonul „ar trebui sa faca, evident, tot ce poate” pentru a-i scoate din inchisori pe Gerskovici, Kurmaseva, opozantul Vladimir Kara-Murza si pe alti prizonieri politici, a spus el, adaugand: „Dar daca Moscova cere ceea ce isi doreste cu adevarat – abandonarea Ucrainei – atunci ce se va intampla?”
