„Regresul democratic din Ungaria” determina partidele din Germania sa schimbe legea privind functionarea Curtii Constitutionale
Principalele partide politice din Germania s-au angajat sa protejeze mai bine Curtea Constitutionala a tarii de influenta politica a partidelor extremiste, precum Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extrema dreapta, relateaza Politico.
Partidele aflate la guvernare – Partidul Social Democrat, Verzii si Partidul Liber Democrat – au obtinut sprijinul necesar din partea opozitiei conservatoare din Bundestag pentru a inscrie in Constitutie normele care reglementeaza Curtea Constitutionala a Germaniei.
Odata ce normele vor deveni oficiale in urma unui vot planificat cu o majoritate de doua treimi in ambele camere ale parlamentului german, orice modificari viitoare vor necesita, de asemenea, sprijinul a doua treimi din legislatori, in loc de o majoritate simpla – cum este cazul in prezent.
„Astazi este o zi buna pentru ordinea constitutionala si cultura democratica din tara noastra”, a declarat marti ministrul Justitiei, Marco Buschmann, reporterilor la Berlin.
Acesta a adaugat ca regresele democratice din Polonia si Ungaria, impreuna cu o dezbatere privind reforma judiciara din Israel, demonstreaza modul in care instantele ar trebui sa fie protejate impotriva guvernelor care nu sunt pregatite sa le accepte deciziile.
Acordul ilustreaza ingrijorarea crescanda in randul multor germani cu privire la ascensiunea AfD, care a castigat in popularitate chiar daca a devenit mai radical. In prezent, partidul se afla pe locul al doilea in sondajele de opinie la nivel national. In multe regiuni din fosta Germanie de Est, unde vor avea loc trei alegeri de stat in septembrie, acesta este in frunte.
Vecinul Germaniei, Polonia, serveste drept exemplu despre cum ar putea arata o preluare a puterii judiciare de catre fortele de extrema dreapta, sustine Politico. Partidul populist Lege si Justitie (PiS) din Polonia, care a condus tara timp de opt ani pana in decembrie 2023, a supus sistemul judiciar national unui control politic tot mai strict, refuzand, de exemplu, sa numeasca judecatori alesi si numind in schimb judecatori considerati mai apropiati de guvern.
Pentru a preveni un astfel de scenariu, propunerea germana – pe care negociatorii spera ca Bundestagul sa o poata aproba pana la sfarsitul acestui an – urmareste sa inscrie in constitutie limitarea duratei mandatului judecatorilor, limita de varsta a judecatorilor si limitarea numarului total de judecatori.
Cei 16 judecatori care conduc Curtea Constitutionala a Germaniei au in prezent mandate de 12 ani si, pentru a le asigura independenta, nu pot fi realesi.
Constitutia Germaniei de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, sau Grundgesetz, tradusa literal ca „lege fundamentala”, a fost creata in 1949 si a fost conceputa pentru a evita repetarea trecutului nazist, cand Adolf Hitler a fost numit cancelar in ciuda faptului ca partidul nazist a obtinut doar o treime din voturi.
Grundgesetz contine dispozitii menite sa impiedice orice partid antidemocratic sa utilizeze mijloace democratice pentru a ajunge la putere. Partidelor considerate antidemocratice li se poate retrage finantarea de la stat sau li se poate interzice complet.
