Separatistul Puigdemont explica cum a reusit sa scape din Barcelona: „Nu a fost nevoie sa ma ascund in portbagajul unei masini”
Liderul separatist catalan Carles Puigdemont a explicat, intr-un articol publicat vineri pe site-ul Politico, cum a reusit sa scape din Barcelona in timp ce politia spaniola il cauta pentru a-l aresta.
„Joia trecuta, pe 8 august, organizatiile civice si partidele politice catalane au organizat un eveniment public la Arc de Triomf din centrul Barcelonei, la doar cativa metri de parlamentul catalan, in termen de 24 de ore. Motivul? Pentru a saluta intoarcerea mea dupa aproape sapte ani de exil.
Dar din cauza judecatorilor Curtii Supreme a Spaniei, care au decis sa mentina unele dintre mandatele de arestare impotriva celor care au organizat referendumul pentru independenta din 1 octombrie 2017, aceasta intoarcere a provocat o mare tensiune. Adevarul este ca aceste mandate au fost mentinute chiar daca parlamentul spaniol aprobase o lege a amnistiei, care dispunea ridicarea tuturor masurilor care ne impiedicau sa ne exercitam drepturile politice.
Nu am fost condamnat – nici macar judecat. Am fost ales in parlamentul Cataloniei si ma numar printre politicienii si activistii persecutati carora ar trebui sa li se aplice aceasta lege a amnistiei. Dar a doua camera politizata a Curtii Supreme a decis sa se revolte impotriva unei legi care nu ii place, nesupunandu-se unui parlament democratic.
Eu numesc aceasta o lovitura de stat hibrida – anumiti judecatori subminand vointa poporului si anuland legislatia adoptata de un guvern democratic sub pretextul statului de drept. Ar fi absurd ca o lege a amnistiei sa nu poata acorda amnistie oriunde in Europa, si totusi, exact asta se intampla in Spania.
(…) Am promis sa ma intorc acasa pentru dezbaterea de investire a noului presedinte al guvernului Cataloniei, care este intotdeauna ales de parlament. Cu toate drepturile mele politice intacte, era de datoria mea sa iau parte la aceasta discutie importanta. Si astfel, judecatorii spanioli politizati au ordonat politiei catalane sa profite de ocazie pentru a ma aresta.
Riscul de a fi trimis intr-o inchisoare spaniola pentru anii urmatori era extrem de ridicat. Cu toate acestea, am decis sa ma intorc. Nu numai atat, am anuntat unde, cand si la ce ora voi aparea in fata a mii de oameni.
In dupa-amiaza zilei de 6 august, am reusit sa intru in Principatul Cataloniei si sa ma indrept spre Barcelona fara sa fiu descoperit. Doua zile mai tarziu, am reusit sa traversez cateva strazi si sa ajung la scena fara sa fiu prins. Si am putut sa vorbesc cu fata descoperita, la cativa metri de sediul Inaltei Curti de Justitie din Catalonia si de parlamentul insusi, in fata unei multimi.
Am vrut sa merg la Parlament, dar politia a izolat intreaga zona, facand acest lucru imposibil. Daca as fi incercat, ar fi insemnat sa ma predau autoritatilor judiciare – care cred ca nu au autoritatea legala de a ma persecuta, deoarece incalca normele internationale, precum si legislatia adoptata de parlamentul spaniol.
Nu m-am intors in Catalonia pentru a fi arestat. M-am intors pentru a-mi exercita dreptul de a rezista opresiunii. Atunci cand un judecator refuza sa aplice legea democratica, aceasta este o forma de opresiune – una pe care niciun democrat nu ar trebui sa o tolereze.
Mi-am asumat un risc personal foarte mare pentru a atrage atentia asupra unei probleme sistemice a sistemului judiciar spaniol si pentru a denunta obsesia politica a unei instante care ar trebui sa fie impartiala atunci cand ia decizii. Prin urmare, pentru a ramane liber, a trebuit sa activez planul alternativ pe care il pregatisem – si anume, sa vorbesc la eveniment, sa evit arestarea ilegala si sa parasesc Spania.
Acest lucru nu a fost usor. Politia a provocat haos in Catalonia in timp ce incerca sa ma aresteze – un membru al parlamentului, un politician a carui „crima” a fost sa organizeze un referendum; nu un terorist sau un traficant de arme, nu un criminal sau un violator. Ultima data cand a fost orchestrata o astfel de operatiune masiva in Catalonia a fost in urma cu exact sapte ani, sub presedintia mea, si cu acea ocazie, a fost din cauza teribilelor atacuri jihadiste din Barcelona si Cambrils.
Dar, in cele din urma, exfiltrarea mea a fost un succes. Nu a fost nevoie sa ma ascund in portbagajul unei masini – asa cum sustin ei ca am facut. M-am asezat pe bancheta din spate a unui vehicul privat si am fost condus peste granita dintre Catalonia de Sud si Catalonia de Nord, care, din punct de vedere administrativ, este teritoriu francez.
Acum sper ca, intr-o zi, justitia se va intoarce in instantele spaniole, iar judecatorii vor respecta o lege adoptata de parlament, astfel incat sa ma pot intoarce definitiv acasa”, a scris separatistul pe Politico.
Aflat inca sub mandat de arestare pentru rolul jucat in tentativa esuata de secesiune a Cataloniei in 2017, Carles Puigdemont si-a petrecut ultimii sapte ani in afara Spaniei, in principal in Belgia, dar si in sudul Frantei.
O figura centrala a miscarii de independenta a regiunii catalane, Carles Puigdemont si-a anuntat intoarcerea in Catalonia pentru a participa la votul de investitura a noului presedinte al regiunii. In final, s-a multumit cu un scurt discurs rostit pe o platforma din apropierea Parlamentului in fata a mii de simpatizanti, inainte de a disparea discret, reusind sa scape de dispozitivul fortelor de politie desfasurat pentru a-l aresta.
In pofida legii amnistiei negociata de premierul Pedro Sanchez in schimbul sprijinului pentru guvernul sau din partea partidului lui Carles Puigdemont, acesta continua sa fie urmarit de justitia spaniola. Foarte criticata de opozitie, aceasta lege se afla in centrul unor multiple dezbateri juridice. Pe 1 iulie, Curtea Suprema a decis ca prevederile sale se aplica doar unora din infractiunile de care este acuzat liderul separatist catalan.
