CNN: De ce ezita Vladimir Putin in fata atacului Ucrainei din Kursk? Birocratie, lipsa de coordonare si de comunicare
Presedintelui rus Vladimir Putin ii place sa se prezinte ca un om puternic. Insa istoricul sau in gestionarea crizelor recente din Rusia dezvaluie o alta latura a personalitatii sale prezidentiale: una de paralizie si indecizie.
Marsul Ucrainei in Rusia scoate la iveala problema gestionarii crizelor de catre Putin. La o zi si jumatate dupa ce trupele ucrainene au luat cu asalt un punct de trecere a frontierei ruse si au continuat, aproape nestingherite, sa traverseze campurile intinse si verzi din sudul regiunii Kursk, Putin a facut in sfarsit primele sale remarci publice pe aceasta tema.
El a calificat atunci incursiunea drept o „provocare masiva”, a acuzat Ucraina ca a tras fara discernamant asupra civililor si apoi a trecut rapid la alte afaceri guvernamentale, inclusiv la modul de marcare a „Zilei muncitorilor din constructii” din Rusia, scrie CNN.
A fost nevoie de alte cinci zile si de pierderea a aproape 30 de asezari inainte ca el sa promita un raspuns militar. Nu a existat nicio vizita in regiune pentru a se intalni cu zecile de mii de persoane evacuate, nicio declaratie de lege martiala.
Istoria indeciziilor lui Putin
In martie, dupa atacul terorist de la sala de concerte Crocus City din Moscova, cel mai mortal din Rusia in ultimele decenii, lui Putin i-au trebuit mai mult de 24 de ore pentru a se adresa natiunii.
In ciuda revendicarii responsabilitatii de catre ISIS-K, el a continuat sa insiste ca Ucraina si Occidentul au manevrat atacul. De fapt, SUA avertizase Rusia ca un atac ar putea fi iminent. Putin nu a vizitat niciodata locul atacului sau supravietuitorii din spital.
Cand Evgeni Prigojin, pe atunci liderul grupului de mercenari Wagner, si-a lansat rebeliunea in iunie anul trecut, raspunsul liderului rus a fost marcat de inconsecventa. Dupa ce initial a catalogat incidentul drept „tradare”, Putin a lasat sa treaca doua zile inainte pentru a vorbi din nou public, moment in care le-a multumit trupelor Wagner implicate pentru ca s-au retras si le-a oferit contracte militare.
Apoi l-a invitat pe Prigojin la un ceai la Kremlin. Doua luni mai tarziu, Prigojin a fost ucis intr-un misterios accident de avion in Rusia.
Paralele mai indepartate sunt, de asemenea, usor de gasit, iar Putin a ales saptamana aceasta sa evidentieze el insusi una. Pentru prima data in 16 ani, el a vizitat Scoala nr. 1 din Beslan, cu mai mult de o saptamana inainte de cea de-a 20-a aniversare a atacului terorist asupra scolii, care a ucis peste 300 de oameni, multi dintre ei copii.
In 2017, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat nu numai ca autoritatile ruse nu au actionat in urma cunoasterii prealabile a unui atac iminent, dar si ca operatiunea de securitate a fost „dezorganizata si a suferit de o lipsa de conducere”.
„Nu se pricepe la rezolvarea crizelor”
„Nu se pricepe la rezolvarea crizelor”, a declarat pentru CNN Boris Bondarev, un fost diplomat rus care a demisionat in urma cu doi ani in semn de protest fata de razboiul din Ucraina si care traieste in continuare in afara Rusiei.
„Este riscant, nu este previzibil. Lui Putin ii place confortul, ii place cand el face criza pentru altii, cand el controleaza situatia.”
Expertii spun ca raspunsul militar al Rusiei la Kursk a reflectat oarecum reactiile ezitante ale presedintelui sau. „Raspunsul initial, dupa ce au trecut peste socul a ceea ce se intampla, ar fi fost: pe cine mai avem in dulap?”, a declarat generalul maior australian in retragere Mick Ryan, autorul unei noi carti, ”Razboiul pentru Ucraina: Strategy and Adaptation Under Fire”.
„Fie ca este vorba de recruti, fie ca este vorba de batalioane subdimensionate din teatrul ucrainean, sau de rezerve strategice”. Relatarile de pe campul de lupta au confirmat sentimentul ca o selectie eterogena de trupe rusesti a fost adusa in graba, in timp ce Moscova se confrunta cu dilema gasirii unui echilibru intre apararea propriului teritoriu si mentinerea impulsului lent pe frontul de est.
Oficialii ucraineni au declarat ca unele trupe au fost redistribuite din regiunea Harkov si de pe frontul de sud. Liderul cecen Ramzan Kadirov a afirmat de la inceput ca unitatea sa de forte speciale, brigada Akhmat, a fost desfasurata. De asemenea, sunt implicati ofiteri de infanterie navala din flota Marii Negre din Crimeea.
Prea multe centre de comanda
Gruparile diverse au complicat eforturile Rusiei de a-si coordona rezistenta, un blogger militar pro-rus observand chiar la 14 august ca Ucraina crea in mod deliberat perturbari si apoi se retragea, „profitand de faptul ca fortele noastre diverse, care nu au intotdeauna o buna comunicare intre ele, au fost activate pentru a respinge aceasta invazie”.
Raspunsul birocratic al Rusiei la aceasta incursiune a fost la fel de greoi. Ministrul Apararii, Andrei Belousov, a infiintat un consiliu de coordonare pentru a gestiona securitatea in regiunile de frontiera si a anuntat saptamana aceasta ca imparte responsabilitatile intre nu mai putin de cinci functionari diferiti.
Potrivit Institutului pentru Studiul Razboiului, acest lucru „va crea probabil confuzie suplimentara in cadrul Ministerului rus al Apararii si frictiuni intre Ministerul rus al Apararii, FSB si Rosgvardia [garda nationala a Rusiei], care incearca toate sa opereze in regiunea Kursk”, si ar putea pune in pericol capacitatea Rusiei de a organiza un contraatac eficient.
Cu toate acestea, dupa mai mult de doua saptamani, exista acum semne ale unei rezistente mai coordonate. Dmitri Kholod, comandantul batalionului ucrainean „Nightingale”, aflat in prezent in Kursk, a declarat miercuri prin telefon la CNN ca a observat o schimbare in comportamentul trupelor ruse.
„Acum, fortele pe care le-au adus in aceasta zona incearca sa ne ia cu asalt cumva”, a declarat el pentru CNN.
„Ei nu se mai predau cu sutele. Incearca sa traga si sa riposteze, dar tot se predau atunci cand ii atacam.”
Ryan, generalul australian in retragere, este de acord ca Rusia depaseste faza initiala de reactie impulsiva si ar trebui sa inceapa sa arate mai organizata in zilele si saptamanile urmatoare.
Dar, el crede ca ultimele doua saptamani au scos la iveala si prioritatile lui Putin, iar propriul popor nu se afla in prezent in fruntea listei. „Decizia va fi a lui Putin: Ce este cel mai periculos pentru el? Ucrainenii din Kursk sau sa nu reuseasca in Donbas?
Cred ca in acest moment a decis ca este mai periculos sa nu faca acest progres in Donbas decat sa arunce totul la Kursk.”
Expertii sunt de acord ca incursiunea din Kursk nu a schimbat fundamental strategia globala de uzura a lui Putin – de a epuiza Ucraina si de a incerca sa reziste mai mult decat aliatii sai.
Occidentul ar trebui sa fie mai indraznet
Cu toate acestea, miscarea surprinzatoare a Ucrainei i-a incurajat pe cei care anterior au pus la indoiala politica Occidentului de a limita anumite tipuri de ajutor militar si utilizarea acestora in interiorul Rusiei.
Si este foarte posibil ca acest lucru sa fi facut parte din strategia Ucrainei. La 19 august, presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lasat sa se ridice, pentru o clipa, valul strans al recunostintei fata de aliatii sai occidentali.
„Intregul concept naiv si iluzoriu al asa-numitelor linii rosii cu privire la Rusia, care a dominat evaluarea razboiului de catre unii dintre partenerii nostri, s-a prabusit zilele acestea undeva langa Sudzha”, a declarat el la o reuniune a diplomatilor ucraineni, referindu-se la un oras rusesc pe care trupele ucrainene l-au ocupat.
Ideea sa este ca temerile Occidentului ca Rusia ar putea interpreta utilizarea rachetelor cu raza lunga de actiune americane sau britanice pe teritoriul sau drept o amenintare conventionala demna de un raspuns nuclear – doctrina nucleara rusa permite acest lucru – sunt acum mai indepartate ca niciodata, avand in vedere lipsa unui raspuns militar coerent la prima sa ocupatie straina de la cel de-al Doilea Razboi Mondial.
„Strategia actuala a NATO de a ajuta Ucraina este o strategie pierzatoare. Este doar o strategie pentru perpetuarea razboiului si pentru a permite Rusiei sa ne astepte pe toti”, a spus Ryan. „Avem nevoie de o reevaluare fundamentala”.
Fostul diplomat rus Boris Bondarev sustine ca propria reactie a lui Putin serveste drept dovada suplimentara ca Occidentul trebuie sa formuleze un raspuns mai robust la agresiunea lui Putin.
„La un moment dat unii occidentali spuneau ca nu ar trebui sa-l incoltim pe Putin pentru ca va deveni ca un sobolan incoltit si va riposta cu toata puterea”, a declarat el pentru CNN.
„Acum vedem ca atunci cand i se prezinta cu adevarat o criza, el nu este un sobolan incoltit, este doar un impostor. „Si de aceea ar trebui sa nu ne temem de el atat de mult.”
