Superbacteriile vor face peste 39 de milioane de victime umane pana in 2050, anunta un studiu in prestigioasa revista medicala The Lancet
Numarul global de decese cauzate de superbacterii ar putea depasi 39 de milioane pana in 2050. Acestea sunt previziunile cuprinse intr-un studiu publicat in prestigioasa revista medicala The Lancet.
Rezistenta antimicrobiana (RAM) apare atunci cand agentii patogeni, cum ar fi bacteriile si ciupercile, dezvolta capacitatea de a supravietui medicamentelor utilizate pentru a le distruge.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a numit-o „o amenintare globala majora la adresa sanatatii publice si a dezvoltarii”, cauzata de utilizarea excesiva si abuziva a medicamentelor antimicrobiene la oameni, animale si plante, o utilizare excesiva care permite bacteriilor sa dezvolte rezistenta in timp.
Expertii au constatat ca moartea a peste un milion de persoane intre 1990 si 2021 a fost cauzata de infectii rezistente la medicamente. In aceasta perioada, decesele cauzate de RAM in randul copiilor sub cinci ani au scazut cu 50 %, in timp ce pentru varstnicii de peste 70 de ani este o situatie diferita: procentul persoanelor de peste 70 de ani care si-au pierdut viata din cauza superbacteriilor a crescut cu pana la 80%.
De asemenea, trebuie remarcat faptul ca, in unele cazuri, desi decesul nu este cauzat direct de rezistenta antimicrobiana, acesta este totusi legat de aceasta. De fapt, studiul prevede ca pana la 169 de milioane de decese ar putea fi asociate cu infectiile rezistente la medicamente, desi aceasta nu este principala cauza a deceselor.
„Regiunile cele mai afectate vor fi Asia de Sud, America Latina, Caraibe si Africa subsahariana”, a explicat Chris Murray, director al Institute for Health Metrics and Evaluation din Washington. Problema este ca, dupa cum subliniaza Murray, unele parti ale acestor regiuni nu au acces la asistenta medicala eficienta.
„Din pacate, exista inca multe locuri in care oamenii care au nevoie de antibiotice nu le primesc, iar acesta este un aspect important. Dar nu este vorba doar despre antibiotice. Atunci cand te imbolnavesti, ca copil sau ca adult, si esti trimis la spital, primesti un pachet de ingrijire care include practic lucruri precum oxigenul”, si-a amintit Murray.
Dar „in mediile cu resurse reduse, de multe ori chiar si lucruri de baza precum oxigenul nu sunt disponibile. Si apoi, daca esti foarte bolnav si ai nevoie de o unitate de terapie intensiva, exista mari zone ale lumii cu resurse reduse – majoritatea, de fapt – unde nu ai acces la acest tip de ingrijire”, a spus el. „Asadar, exista un spectru de ingrijiri de sustinere, altele decat antibioticele, care fac intr-adevar diferenta”.
Cercetatorii au venit cu estimari ale deceselor si bolilor legate de rezistenta la antimicrobiene intre prezent si 2050, luand in considerare trei scenarii posibile care ar putea face lucrurile mai bune sau mai rele. Acestea ar fi: continuarea conditiilor climatice actuale, dezvoltarea de antibiotice noi si puternice pentru combaterea agentilor patogeni rezistenti, imbunatatirea asistentei medicale si a accesului la antibiotice.
Pe scurt, exista inca sperante de a infirma aceste previziuni catastrofale. Cercetatorii au sustinut ca pana la 92 de milioane de decese cumulate intre 2025 si 2050 ar putea fi evitate prin imbunatatirea asistentei medicale la nivel global. Chiar si intr-un scenariu in care lumea ar dispune si de medicamente mai puternice, cifra ar creste cu 11 milioane.
Saptamana viitoare, liderii mondiali se vor reuni la Adunarea Generala a ONU pentru a semna o declaratie politica care sa contureze planurile globale de abordare a acestei urgente.
