Scandalul Nordis. Vicol si PSD au blocat in Comisia Juridica o lege contra „tepelor imobiliare”, acuza PNL: „Legea prevedea ca un dezvoltator imobiliar nu poate solicita un avans mai mare de 10% din valoarea imobilului”
PNL a acuzat miercuri PSD ca a blocat in Parlament un proiect de lege depus in 2019 care ar fi facut imposibile „tepele imobiliare” de genul carora este acuzat acum grupul Nordis. In 2020, in Parlament a intrat si Laura Vicol, nevasta lui Vladimir Ciorba de la Nordis, ea fiind numita apoi in scurt timp sefa a Comisiei Juridice cu ajutorul lui Marcel Ciolacu.
„PNL ii solicita presedintelui PSD, Marcel Ciolacu sa ceara colegilor sai deputati, sa voteze de urgenta, proiectul de lege al PNL, depus inca din 2019, care daca nu ar fi fost blocat de PSD, nu ar fi permis un scandal Nordis.
Scandalul Nordis, care scoate la iveala o schema financiara, prin care zeci de pagubiti reclama ca au fost tepuiti, de o firma apropiata de PSD, ar fi fost evitat, daca majoritatea PSD din Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, nu ar fi blocat in sertar un proiect de lege liberal.
Este vorba de o initiativa a parlamentarilor liberali, depusa inca din 2019, adoptata de Senat si care printre altele prevede, ca un dezvoltator imobiliar nu poate solicita un avans mai mare de 10% din valoarea imobilului, iar banii nu pot fi cheltuiti decat cu avizul responsabilului tehnic al constructiei.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor standarde minime in domeniul dezvoltarilor imobiliare si al constructiilor, in ceea ce priveste relatiile dintre cumparatori, dezvoltatori imobiliari sau constructori, prin aplicarea celor mai bune practici referitoare la politica de asistenta pentru cumparatori in faza initiala a negocierilor sau a antecontractului, post-vanzare, precum si la efectuarea reparatiilor in perioada de garantie, in vederea asigurarii protectiei cumparatorilor. Totodata, prin proiect se preconizeaza punerea in aplicare a unei proceduri alternative de mediere a litigiilor, in situatia unei plangeri din partea cumparatorilor, in cazul nerespectarii prevederilor legii.
Asa cum am mai spus, proiectul blocat la comisia juridica condusa de deputatul PSD, Laura Vicol, reglementeaza si problema avansului si a modului in care este folosit.
Acesta prevede inclusiv avansul care poate fi dat de un cumparator: maxim 10% din valoarea apartamentului, la Art 21, literele 1 si 2. (Vezi foto).
De ce un proiect de lege care apara interesele cumparatorilor de buna credinta si lupta impotriva celor care dau tepe imobiliare nu trece de comisia juridica si nu este votat de Parlament este acum destul de clar, in urma scandalului Nordis”, a subliniat PNL intr-un comunicat de presa.
Deputatul PSD Laura Vicol, implicata in prezent in cazul scandalos al „schemei Nordis”, in care sute de oameni au fost inselati, a fost promovata in Parlament de PSD Dolj, mai exact de primarul PSD al Craiovei, Lia Olguta Vasilescu.
In 2020, Vicol a fost instalata prima pe lista PSD Dolj pentru Camera Deputatilor de catre Lia Olguta Vasilescu, desi era deja cunoscuta ca „avocata interlopilor”, ea incercand sa-i scape de pedepse pe Sile si Nutu Camataru, printre altii.
PSD Dolj era condus in 2020, ca si acum, de Claudiu Manda, sotul Liei Olguta Vasilescu. Vasilescu era atunci sefa a PSD Craiova.
Odata ajunsa in Parlament, Laura Vicol a ajuns sefa a Comisiei Juridice, starnind stupefactie si proteste pe scena publica. Vicol a fost sustinuta pentru aceasta pozitie chiar de Marcel Ciolacu, care ar avea o relatie apropiata cu sotul lui Vicol, Vladimir Ciorba, actionar principal al Nordis.
„Am luat act, nu o cunosc pe Laura Vicol, nu am auzit sa fie nici corupta, nici neprofesionista. Am auzit ca a avut anumiti clienti, ca si avocat. Acum, daca dvs. luati un interviu unui criminal inseamna ca nu o sa mai aveti dreptul la viata publica?”, a reactionat atunci Ciolacu cand a fost intrebat ce cauta Vicol pe listele PSD.
Intrebat ulterior ce cauta Vicol in fruntea Comisiei Juridice, Ciolacu a raspuns: „„N-am nicio problema cu activitatea ei profesionala, stiu ca a avut initiative legislative bune”.
Una dintre aceste intiative legislative a fost un proiect de lege prin care aproape 4.000 de noi revolutionari „cu rol determinant” la evenimentele din Decembrie 1989 vor beneficia de indemnizatii lunare de cate 2.000 de lei fiecare. Unul dintre cei 3.899 de beneficiari acestui demers juridic era chiar seful PSD, „revolutionarul” Marcel Ciolacu.
Ulterior, Ciolacu a sustinut-o pe Vicol pentru a deveni ministru al Justitiei, dupa ce a fost alaturi de aceasta si Grindeanu intr-o vacanta in Dubai, a relatat defapt.ro.
Citeste si: Ciolacu a mers cu Vicol in vacanta in Dubai de 1 Decembrie. Alaturi de ei s-au aflat si Grindeanu si Simonis
Astazi, Vicol a demisionat din functia de presedinte al Comisie Juridice, cel mai probabil presata de acelasi Marcel Ciolacu, aflat in campanie pentru alegerile prezidentiale.
Problemele cu legea ale Laurei Vicol inainte de a fi bagat in Parlament de PSD
In 2017, Laura Vicol a fost achitata intr-un dosar DNA in care era acuzata de favorizarea faptuitorului. In privinta infractiunilor de complicitate la exercitarea fara drept a unei profesii sau activitatii si fals in inscrisuri sub semnatura privata, desi faptele exista, instanta a dispus renuntarea la aplicarea unei pedepse.
In aprilie 2016, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au trimis-o in judecata pe avocata Laura Vicol (fosta Voicu) din Baroul Bucuresti pentru favorizare a faptuitorului, complicitate la exercitarea fara drept a unei profesii sau activitati si fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata. In acelasi dosar, a fost deferit justitiei Niculae Learciu, pentru exercitare fara drept a unei profesii sau activitati si uz de fals, in forma continuata.
Potrivit unui comunicat al DNA Laura Vicol (fosta Voicu), desi cunostea ca Niculae Learciu nu detine calitatea de avocat, l-a ajutat sa exercite fara drept aceasta profesie, prin aceea ca i-a pus la dispozitie imputerniciri avocatiale care atestau calitatea sa si care i-au permis sa indeplineasca unele sarcini si activitati specifice acestei profesii, si anume sa participe, fara drept, la acte de urmarire penala in dosare aflate in instrumentarea DIICOT sau DNA.
„In martie 2015, Laura Voicu, aparator ales al inculpatei Georgia Ioana Deaconu, la data faptelor aflata in arest preventiv (…), cunoscand faptul ca Learciu nu detine calitatea de avocat, fiind inscris in asa numitul „Barou constitutional”, l-a desemnat sa participe la activitati de urmarire penala ce urmau a se desfasura la sediul DNA in dosarul mentionat, precum si, in repetate randuri, in alte cauze aflate pe rolul DNA. In acest mod, cu referire la dosarul 189/P/2012, prin faptul ca l-a trimis la sediul DNA pe Niculae Learciu, pentru a acorda asistenta juridica unei inculpate aflate in stare de arest preventiv, a carei aparare este obligatorie potrivit legii, Laura Vicol a provocat, in mod constient, o stare de pericol pentru infaptuirea justitiei”, sustin procurorii.
DNA precizeaza ca aceasta a creat conditiile ca desfasurarea urmaririi penale sa fie ingreunata prin imposibilitatea folosirii unor probe, despre care s-ar fi putut sustine ca au fost obtinute nelegal, riscand chiar declararea nulitatii fazei de urmarire penala in intregul ei, din cauza nerespectarii dreptului la aparare, imprejurare care ar fi putut fi constatata ori invocata, conform dispozitiilor Codului de procedura penala.
„De asemenea, pentru a-i facilita lui Learciu accesul in arestul DGPMB cu eludarea dispozitiilor legale care reglementeaza regimul vizitelor la care au dreptul persoanele private de libertate, Laura Vicol a emis si inmanat coinculpatului, spre a le folosi, un numar de 33 de imputerniciri avocatiale, in care a mentionat, in mod neadevarat, ca acesta ar detine calitatea de avocat al unei anumite persoane. Persoana respectiva, aflata in stare de arestat preventiv, era o prietena de familie a lui Learciu. Astfel, persoana respectiva a beneficiat, fara drept, de acces nelimitat, din punct de vedere al numarului prezentelor, in spatiul respectiv, in conditii speciale si nerestrictive”, mentioneaza DNA.
