INTERVIU Valentin Naumescu: „PNL trebuie sa iasa urgent de la guvernare, daca mai spera cu adevarat la un rezultat bun la prezidentiale si parlamentare”
Finalul anului electoral 2024 a adus cu el o revigorare a unei vieti politice pana acum destul de linistite si putem spune, fara teama de a gresi, ca in cateva zile s-au intamplat mai multe evenimente importante decat in cei trei ani de cand coalitia PSD-PNL se afla la guvernare. Pentru ca aceasta avalansa de evenimente a bulversat scena politica romaneasca si l-a facut pe alegatorul obisnuit sa fie si mai nedumerit in privinta votului, i-am adresat cateva intrebari reputatului politolog Valentin Naumescu, rugandu-l sa explice, pentru cititorii nostri, aspectele si relevanta celor mai recente evolutii de pe plan intern.
Domnule profesor, traim un sfarsit de campanie electorala absolut electrizant: dupa patru ani de colaborare, PSD si PNL par astazi la cutite. Este o cearta reala sau o dramoleta regizata, prin care liderii PNL incearca sa mai convinga o data alegatorii liberali ca merita votul lor?
Oficial, campania electorala nici nu a inceput. Va referiti probabil la o lunga perioada de competitie politica zgomotoasa intre partide, curente, aliante care s-au facut si s-au desfacut, lideri, factiuni, candidati. O batalie confuza, cinica si egoista pentru noile mandate puse in joc. Aceasta lunga „precampanie” a inceput cam de un an si are destul de putine legaturi cu noi, alegatorii, si cu interesele noastre. Asa cum nu a avut legatura cu interesele, vointa si optiunea noastra politica, nici ruperea coalitiei PNL-USR din septembrie 2021, sau cooptarea PSD la guvernare, sau rotativa, sau scindarile de partide (a se vedea ruperea USR-PLUS) precum si noile aliante conjuncturale de acum, dintre 9 iunie si momentul actual. Este batalia lor, zbaterea lor pentru mandate.
Si, mai presus de toate, este dezamagirea si lehamitea politica de la finalul epocii Iohannis, combinata cu ascensiunea extremismului si pericolul controlului politic total al PSD, incepand din decembrie. Nici partidele „oamenilor noi” nu au convins.
Cea mai dezolanta concluzie, cu o luna si jumatate inainte de alegerile prezidentiale si parlamentare, este ca nu avem solutii pentru mandatul 2024-2028 (2029). Romania nu dispune in acest moment de solutii politice care sa fie si credibile, si competente, si integre. Nici la nivelul candidatilor la prezidentiale, nici la nivelul partidelor vechi sau noi, nici la nivelul coalitiilor de guvernare pe care ni le putem imagina din 22-23 decembrie a.c. incolo. Ceva scartaie in toate ofertele existente. La fel, daca vorbim de variantele coalitiei viitoare de guvernare.
Nicicum nu e bine si nu va functiona decent – nici PSD-PNL (ne-am convins), nici PNL-USR (mai spera cineva intr-o minune?), nici o combinatie cu dreapta nationalista radicala de la AUR (se indoieste cineva?), nici vechea lipitura a UDMR la partidul castigator, reinventata pentru a zecea oara ca solutie de guvernare. Nu are de unde sa mai sara acum o solutie noua, proaspata, la nivelul asteptarilor noastre pentru Palatul Cotroceni, Palatul Victoria sau majoritatea de la Palatul Parlamentului. Va trebui inca o data sa inghitim raul cel mai mic, un compromis care nu ne va produce niciun fel de satisfactie, la niciunul dintre nivelurile mentionate ale institutiilor democratice.
Da, PNL a facut o greseala cooptand PSD la guvernare si tradandu-si alegatorii liberali traditionali din ultimii 20-30 de ani, acesti votanti fiind esentialmente anti-PSD in toata tranzitia postcomunista a Romaniei. Cu acesti votanti si-a castigat domnul Iohannis mandatele, in 2014 si 2019. Sa nu confundam alegatorii liberali traditionali cu alegatorii PNL-isti ai momentului, caci lucrurile au mers in directii diferite in ultimii ani. Primii sunt ghidati de valori si principii si nu au o miza personala, ceilalti reprezinta reteaua de partid din teritoriu si clientela din administratie si economie. Cu siguranta va urma un Congres al PNL anul viitor, dincolo de care va trebui sa inceapa imediat un proces de reconstructie identitara a PNL, pe urmele celei pierdute. Exista cateva figuri politice credibile in PNL, oameni integri si competenti, in jurul carora speram sa vedem proiectul de reforma profunda a noului PNL in 2025.
Daca se mai spera insa cu adevarat la un rezultat bun la prezidentiale si parlamentare pe 24 noiembrie si 1 decembrie, PNL trebuie sa iasa urgent de la guvernare si sa incerce sa o faca in mod credibil, nu teatral sau formal. Oricum este foarte tarziu, iar PNL va fi taxat politic de alegatori pentru concubinajul sulfuros cu PSD. Cel mai mare risc de „decont politic” sever este la candidatul la alegerile prezidentiale, perceput ca varful mostenirii epocii Iohannis in PNL.
Nici USR nu este pe deplin credibil, cu incoerentele doctrinare intre presedinta-candidata conservatoare si nucleul progresist al partidului, cu nesfarsitele lor lupte interne si cu o conducere care, desi este noua, pare mai degraba rupta intre 2-3 factiuni. Presedinta Lasconi nu pare ca are o majoritate in Biroul Central si nu conduce de facto partidul. Asta se va vedea mai clar la anul, cand foarte probabil se va pune problema schimbarii doamnei Lasconi din functia de presedinta a USR, si nu ca urmare a alegerii la Cotroceni. Solutia actuala este una tranzitorie, improvizata si conjuncturala, gasita in graba dupa dezastrul electoral din 9 iunie. Se vede de la distanta „implantul politic” si nepotrivirea intre candidata la Presedintie si majoritatea membrilor din Biroul Central. Dar rezultatul USR va fi mai bun decat cel din 9 iunie.
Initiativa pentru Cultura Democratica Europeana (ICDE), organizatie pe care o conduceti, a propus o candidatura comuna PNL-USR la alegerile prezidentiale, candidat urmand sa fie desemnata persoana cel mai bine plasata intr-un sondaj comun acceptat. A avut vreun ecou demersul dumneavoastra?
Nu. Partidele sunt interesate mai mult de listele lor la parlamentare si niciunul nu vrea sa ramana fara candidat la prezidentiale, ca sa nu piarda vizibilitate in campanie. Dar sunt convins ca propunerea ICDE a fost rationala si ar fi garantat calificarea candidatului comun al PNL-USR in turul al II-lea, cu sanse mari de victorie pe 8 decembrie, prin mobilizarea electoratului traditional de centru-dreapta, care este de 52-53%. Acum, din pacate, exista riscul ca ambii candidati sa rateze intrarea in turul al doilea. Vom vedea dupa alegeri cine a avut dreptate, liderii politici ai PNL si USR, care s-au gandit la propriul lor interes sau noi, ICDE, care am avut in vedere interesul pentru calitatea democratiei romanesti, reflectat in ideea ca PSD sa nu preia in decembrie puterea totala. Propunerea noastra ramane insa consemnata ca atare si ne vom referi la ea mai tarziu, la momentul potrivit. Cred ca s-ar fi putut discuta inclusiv asocierea cu mica alianta dintre Forta Dreptei si PMP, care ar mai fi adus cateva procente. Dar alianta PNL-USR era esentiala acum, daca intr-adevar voiau sa opreasca PSD.
Scoaterea din cursa electorala a Dianei Sosoaca pare desprinsa din manualul de istoria contemporana a Rusiei – numai acolo judecatorii decid ca pot candida doar cei care nu-i pun probleme lui Putin. Ne indreptam, incet, dar sigur, catre o autocratie de tip rusesc?
Sper ca nu. Nu am motive sa cred asta. Nu voi comenta juridic solutia CCR de admitere a contestatiei impotriva candidaturii respective. Nu sunt jurist si nu pot spune eu daca a fost corecta sau incorecta. Vad ca opiniile sunt impartite. Se spune acolo, de exemplu, la punctul 4, ca semnaturile nu sunt in regula, ca unele sunt false, fotocopiate, ca lipsesc informatii din tabele etc. CCR are obligatia constitutionala „sa vegheze la respectarea procedurii din alegerile prezidentiale” si trebuie sa decida in cel mult doua zile, dupa examinarea contestatiilor, validarea sau invalidarea candidaturilor. Nu plang in niciun caz dupa eliminarea din jocul politic a unui dusman al ordinii constitutionale a Romaniei si principiului integrarii euro-atlantice (UE si NATO), inclus in Constitutie. A fost eliminata o politiciana rusofila consacrata, antisemita virulenta si cu apucaturi de neolegionarism, care (intelegem din textul Deciziei CCR, punctul 4) avea si semnaturile in neregula. Nicio lacrima, deci. CCR trebuie sa apere ordinea constitutionala actuala a Romaniei, inclusiv valorile pe care le incumba apartenenta la UE si NATO. Nu este neutra in raport cu aceste valori, ci tine cu ele, este firesc sa le apere.
Din motivarea Curtii Constitutionale reiese ca o atitudine pro-rusa ar fi suficienta pentru eliminarea unui candidat. De ce atunci judecatorii nu i-au scos din cursa si pe George Simion sau Calin Georgescu, al caror atasament fata de Rusia pare la fel de solid ca si al doamnei Sosoaca?
CCR nu face decat sa examineze si sa solutioneze, prin respingere sau aprobare, contestatiile primite. Nu se poate autosesiza si nu poate nuanta. Alb sau negru, strict cu privire la sesizarile primite si la continutul lor. Nu cunosc daca au existat sesizari si in celelalte cazuri mentionate si, daca au existat, ce anume au sesizat. CCR se refera strict la contestatiile primite.
Chiar cand multi analisti vedeau ca aproape certa accederea lui George Simion in finala prezidentiala, fostul co-lider al partidului, Claudiu Tarziu, a trimis o scrisoare deschisa conducerii, sustinand ca in AUR domneste dictatura bunului plac al lui Simion. Credeti ca se va rupe AUR inainte de alegeri, periclitand astfel sansele lui Simion de a ajunge la Cotroceni?
Nu am de unde sa stiu daca se va rupe AUR inainte de alegeri. Nu am informatii din interiorul acestui partid. N-ar fi rau sa se rupa, dar nu cred ca se va intampla asta inainte de alegerile din noiembrie-decembrie sau ca aceasta tensiune interna ar mai putea avea un efect considerabil pana la alegeri. Exista, din pacate, posibilitatea destul de mare (nicidecum certitudinea) sa vedem candidatul AUR calificat in finala, ceea ce ar fi un esec pentru democratia liberala si partidele proeuropene din Romania. Asa se justifica propunerea ICDE de saptamana trecuta, de a sustine aceasta optiune. Daca ne uitam la alegerile europene din 9 iunie, vedem ca AUR si SOS, adica optiunea antioccidentala a Romaniei, au totalizat 20%. Nu inseamna ca toti vor vota acum pentru candidatul AUR, dar este un indiciu.
Elena Lasconi a anuntat lansarea unei motiuni de cenzura impotriva guvernului Ciolacu, lasand astfel total in offside PNL, care a refuzat sa se alature demersului, desi sustine ca de acum e in razboi deschis cu PSD. S-a impus, prin aceasta initiativa, Elena Lasconi drept lidera a opozitiei de dreapta?
Nu sunt convins ca s-a impus astfel ca lidera a opozitiei, dar este o initiativa buna, desi evident in cheie electorala. Pe de alta parte, PNL este totusi un partid mare, cu o retea bine dezvoltata in teritoriu, care a obtinut 27% in alegerile locale din 9 iunie. Nu vor vota toti pentru Nicolae Ciuca, bineinteles, dar candidatura domniei sale nu trebuie subestimata. A prezentat 1,6 milioane de semnaturi adunate de organizatiile PNL, iar daca acestea ar fi transformate in voturi ar avea sanse reale la locul al doilea. S-ar putea ca, in premiera dupa 1990, sa vedem un candidat in turul al II-lea cu doar putin peste 15-16%, din cauza fragmentarii mari a votului. Pe acest nivel, cu mici variatii, se afla in acest moment patru candidati cu sanse – Nicolae Ciuca, Elena Lasconi, Mircea Geoana, George Simion. Oricare din ei il poate insoti pe Marcel Ciolacu in finala din 8 decembrie.
Dupa ce acum nu mai departe de o luna Mircea Geoana era dat ca viitor presedinte, acum campania lui electorala si-a pierdut complet suflul. Ce anume a determinat aceasta „dezumflare” a candidatului Geoana?
Simplu. Aura NATO a trecut iar oamenii incep sa-si aminteasca de unde sa-l ia pe Mircea Geoana. La urma urmei, nu este chiar omul nou, independentul venit pe valul unei platforme civice, „Macron”-ul Romaniei. Este, in esenta, tot un fost presedinte al PSD si a mai candidat la prezidentiale in 2009, fiind invins dramatic, dupa ce lumea a aflat in ultimul moment ca il vizita pe Sorin Ovidiu Vantu acasa. Si au mai fost unele episoade si asocieri nepotrivite, relatate in presa anilor de dinaintea mandatului la NATO.
Mircea Geoana, inginer pana in 1989, a trait brusc, din martie 1990 incoace, numai din numiri in functii administrative si politice, incepand cu cele de la MAE si Guvern si terminand cu cea de la NATO. Sigur ca stie limbajul diplomatic, dar nu vedem ce poate aduce nou acum si cum poate „reinventa” Romania, el fiind de 35 de ani in sistemul politic.
La momentul de fata, Marcel Ciolacu pare marele favorit pentru Cotroceni. Ce-l mai poate opri din aceasta cursa aparent triumfala pe liderul PSD?
Da, este favorit. Activistul tipic de partid, rabdator, caruia i-a venit vremea, un om fara meserie si cu un parcurs scolar si universitar obscur, submediocru. Pare momentul lui. Doar o eventuala calificare in turul al II-lea a domnului Nicolae Ciuca, dublata de o alianta sincera si bine negociata intre PNL si USR, ar mai putea recrea valul de 52-53% din turul II al dreptei moderate, din ultimii 20 de ani. Dar este greu, sa fim lucizi. Nu imposibil, dar foarte greu. O finala Ciolacu-Simion ar fi insa cea mai facila pentru candidatul PSD.
Daca PSD va castiga in linie alegerile de la sfarsitul anului, exista pericolul transformarii Romaniei intr-o democratie iliberala, intr-un regim autocrat, dupa modelul Ungariei sau Turciei?
Nu ne place deloc scenariul ca PSD sa preia din nou conducerea tuturor celor trei institutii democratice – Presedintia, Parlamentul si Guvernul. Nu s-a mai intamplat asta demult, din mandatul 2000-2004, Iliescu-Nastase. Impartirea puterii si echilibrul sunt cele mai bune, pentru ca evita abuzurile. Poate nu vom ajunge chiar in categoria guvernarii de tip Turcia sau Ungaria, dar va fi cu siguranta un recul pe dimensiunea coruptiei, marea boala dintotdeauna a PSD, dar si a politizarii puternice a administratiei publice. Ambele specialitatea PSD.
In conditiile in care o eventuala calificare a lui Simion in finala prezidentiala ar actiona ca o locomotiva pentru AUR, crescand procentele acestui partid la parlamentare, vedeti posibila inlocuirea, in coalitia de guvernare, dupa alegeri, a PNL cu AUR? Sau mai curand PNL si PSD vor bate iarasi palma, bucuroase ca i-au pacalit iar pe romani, in numele „stabilitatii”?
Nu cred ca PSD va coopta AUR la guvernare, din motive de reputatie la nivelul UE. Complicatiile externe si chiar interne ar fi mult prea mari. Daca PNL ar decide sa intre in opozitie, ceea ce ar fi foarte bine pentru viitorul PNL, cu siguranta UDMR va intra la guvernare. Restul de 10% pentru majoritate va fi asigurat din racolarile pe care PSD le va face rapid din randul parlamentarilor AUR, SOS (daca intra in parlament) sau chiar cativa de la PNL. Desigur, exista si varianta dezamagitoare in care PNL va decide sa guverneze in continuare cu PSD, ceea ce ar scoate PNL definitiv din zona de interes a alegatorilor liberali traditionali. Nu exclud sa apara in anii urmatori proiecte noi, in zona centrului politic, dupa cum nu pot exclude proiecte de reforma serioase ale PNL si USR. Ma uit, de exemplu, cu sperante, spre domnii Ilie Bolojan la PNL si Dominic Fritz la USR. sau la scenariul unei intrari in politica a domnului Nicusor Dan. Este important ca momentele electorale din 2028 (parlamentare) si 2029 (prezidentiale) sa nu ne prinda iarasi fara solutii politice credibile, asa cum suntem acum, cand ne intrebam daca avem intr-adevar pe cine si ce vota din convingere.
