Oamenii de stiinta anunta ca au facut progrese in readucerea la viata a tigrului tasmanian disparut acum un secol
Tigrul tasmanian, un marsupial asemanator unui lup care a pandit candva padurile din Tasmania, acum disparut, ar putea fi readus la viata dupa ce o echipa de cercetatori americani si australieni a sustinut o serie de descoperiri stiintifice, potrivit Sky News.
Cunoscuta si sub numele de tilacin, fiara de marimea unui labrador a fost ultimul pradator de varf marsupial din Australia.
Ultimul exemplar a murit intr-o gradina zoologica din Hobart in 1936, dupa ce restul au fost vanati pana la ultimul in incercarea de a proteja industria zootehnica in crestere din Tasmania.
Colossal Biosciences a anuntat anterior planuri de a folosi cele mai recente progrese in editarea genetica si biologia reproductiva pentru a aduce mamutii lanosi si chiar dodo inapoi la viata.
„Esantioanele folosite pentru noul nostru genom de referinta se numara printre cele mai bine conservate specimene cu care a lucrat echipa mea”, a spus Beth Shapiro, director stiintific al Colossal.
Cele mai multe incercari de a reconstrui codul genetic al speciilor disparute de mult sunt zadarnicite de faptul ca ADN-ul este fragil si se defecteaza in timp. Insa un exemplar vechi de 108 ani, pastrat in alcool la un muzeu din Melbourne, a permis echipei sa extraga o secventa de ADN despre care sustin ca este original 99,9%.
Ei au reusit chiar sa extraga mai multe molecule fragile de ARN. Acest lucru a permis echipei sa vada care dintre genele tigrului tasmanian au fost exprimate in anumite tesuturi.
„Cu aceasta noua resursa, vom putea determina ce putea gusta animalul, ce putea mirosi, cum vedea si chiar cum functiona creierul sau”, a spus profesorul Andrew Pask de la Universitatea din Melbourne, care este colabotor la proiect.
Dar detinerea genelor este doar un pas catre reinvierea marsupialului.
Colossal foloseste tehnici de editare genetica pentru a schimba genomul celei mai apropiate rude vii a tigrului tasmanian, un marsupial de marimea unui hamster numit dunnart, pentru a crea o creatura cat mai aproape de marsupial.
Cercetatorii sustin ca au facut mai mult de 300 de „editari” genetice derivate din tilacina asupra celulelor de dunnart crescute in laborator, precum si ca au invatat cum sa induca ovulatia la micul marsupial si sa-i creasca embrionii in afara uterului, similar tehnicilor fertilizarii in vitro (IVF).
Totusi, planul nu este lipsit de critici.
Unii ecologisti sustin ca milioanele de dolari investite de companii precum Colossus ar fi mai bine cheltuite pentru a pastra habitatele animalelor aflate in prezent in pericol de disparitie – care include o cincime dintre mamiferele native din Australia.
Altii sustin ca ar fi lipsit de etica sa readuca animalele disparute de mult in habitate atat de degradate de activitatea umana incat s-ar putea sa nu fie sustenabile.
Unii oameni de stiinta cred ca este prea dificil din punct de vedere tehnic.
„Este o poveste”, a declarat profesorul Jeremy Austin de la Centrul Australian pentru ADN antic pentru Sydney Morning Herald in 2022, cand proiectul a fost anuntat.
Cu toate acestea, altii sustin ca cercetarea nu are cum sa strice, chiar daca ajunge doar sa avanseze intelegerea speciilor disparute de mult timp si sa le pastreze ADN-ul pentru cercetari viitoare.
Progresele realizate in IVF marsupial „pot fi aplicat in arborele genealogic al marsupialului”, sustine prof. Pask de la Laboratorul de Cercetare pentru Restaurarea Genomica Integrata a Tilacinei, putand ajuta eforturile continue de protejare a speciilor amenintate, cum ar fi diavolul tasmanian, care se confrunta in prezent cu o soarta similara cu a tigrului tasmanian.
