Un asteroid care a lovit Pamantul acum 3,2 miliarde de ani a fost o „bomba fertilizatoare”, sulful si fierul din compozitia sa stimuland dezvoltarea primelor forme de viata terestre
Uriasul „bolovan spatial” care a lovit Pamantul in urma cu 66 de milioane de ani, la sfarsitul perioadei Cretacicului, a provocat o calamitate globala care a condamnat dinozaurii si multe alte forme de viata. Dar acesta nu a fost nici pe departe cel mai mare meteorit care a lovit planeta noastra.
Unul de pana la 200 de ori mai mare a lovit planeta in urma cu 3,26 miliarde de ani, declansand o distrugere mondiala la o scara si mai mare. Dar, dupa cum arata o noua cercetare, acel dezastru ar fi putut fi, de fapt, benefic pentru evolutia timpurie a vietii, servind drept „o uriasa bomba fertilizatoare” pentru bacteriile si alte organisme unicelulare numite archaea, care detineau suprematia la acea vreme, oferind acces la nutrientii cheie fosfor si fier.
Cercetatorii au evaluat efectele impactului meteoritului folosind dovezi din rocile stravechi dintr-o regiune din nord-estul Africii de Sud numita Barberton Greenstone Belt. Acestia au gasit numeroase semne – mai ales din semnatura geochimica a materialului organic conservat, dar si din fosilele unor covoare de bacterii marine – ca viata si-a revenit cu aplomb dupa impact.
„Viata nu numai ca s-a refacut rapid odata ce conditiile au revenit la normal in decurs de cativa ani sau zeci de ani, dar chiar a prosperat”, a declarat geologul Nadja Drabon de la Universitatea Harvard, autorul principal al studiului publicat luni in revista Proceedings of the National Academy of Sciences, citat de Reuters.
Pamantul era un loc mult diferit in timpul Erei Paleoarcheene cand s-a intamplat acest lucru, iar impactul meteoritilor era mai mare si mai frecvent. „In aceasta perioada, Pamantul era un fel de lume a apelor, cu o aparitie limitata a vulcanilor si a rocilor continentale. Practic, nu exista oxigen gazos in atmosfera si oceane si nici celule cu nucleu”, a declarat Andrew Knoll, geolog la Harvard si coautor al studiului.
Meteoritul era un tip numit condrita carbonacee, care este bogata in carbon si contine, de asemenea, fosfor. Diametrul sau a fost de aproximativ 37-58 km, a spus Drabon, ceea ce il face de aproximativ 50-200 de ori mai mare decat asteroidul care a distrus dinozaurii.
„Impactul s-a produs probabil in ocean, declansand un tsunami care a maturat globul, sfasiind fundul marii si inundand coastele. In cele din urma, o mare parte din energia impactului ar fi fost transferata in caldura, ceea ce inseamna ca atmosfera a inceput sa se incalzeasca atat de mult incat stratul superior al oceanelor a inceput sa fiarba”, a adaugat Drabon.
Probabil ca ar fi fost nevoie de cativa ani sau zeci de ani pentru ca praful provocat de impact sa se depuna si pentru ca atmosfera sa se raceasca suficient pentru ca vaporii de apa sa se intoarca in ocean, a spus Drabon. Microbii care depind de lumina soarelui si cei din apele de mica adancime ar fi fost decimati.
Dar meteoritul ar fi adus o cantitate mare de fosfor, un nutrient pentru microbi esential pentru moleculele esentiale pentru stocarea si transmiterea informatiilor genetice. De asemenea, tsunamiul ar fi amestecat apele adanci bogate in fier cu apele mai putin adanci, creand un mediu ideal pentru multe tipuri de microbi, deoarece fierul le ofera o sursa de energie.
„Ne gandim la impacturile de meteoriti ca fiind dezastruoase si daunatoare vietii – cel mai bun exemplu fiind impactul Chicxulub (in Peninsula Yucatan din Mexic) care a dus la disparitia nu numai a dinozaurilor, ci si a 60-80% din speciile de animale de pe Pamant”, a spus Drabon. „Dar acum 3,2 miliarde de ani, viata era mult mai simpla”.
„Microorganismele sunt relativ simple, versatile si se reproduc la viteze mari”, a spus Drabon.
