Alegerile parlamentare din Georgia. Intre frica de razboi si setea de libertate
Rezultatele la limita ale referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana au evidentiat o competitie stransa intre sustinatorii integrarii europene si cei care favorizeaza legaturile cu estul. Este un semnal de alarma semnificativ in contextul apropierii alegerilor parlamentare din Georgia. Atat in Moldova, cat si in Georgia, Rusia joaca un rol esential, sprijinind partide politice care promoveaza o orientare mai pronuntata catre est. In acelasi timp, fortele pro-ruse aduc in discursuri acuzatii la adresa Uniunii Europene, prezentand-o ca o alianta politica ce aduce razboi, mai degraba decat pace si prosperitate.
Pe parcursul articolului va invit sa identificati singuri naratiunile promovate de propaganda rusa in Georgia, care seamana izbitor de mult cu ce ne confruntam noi in Moldova.
Sambata, 26 octombrie, Georgia va organiza alegeri parlamentare, care sunt de o importanta cruciala pentru viitorul acestei mici tari din Caucazul de Sud. Aceste alegeri nu vor decide doar soarta Georgiei, dar si vor influenta relatiile geopolitice din regiune, inclusiv extinderea sferei de influenta a lui Vladimir Putin. Daca partidul de guvernamant „Visul Georgian” castiga, exista o probabilitate semnificativa ca tara sa se apropie din nou de Rusia, parasind parcursul pro-european. In cazul in care pierde, exista sanse reale ca Georgia sa isi reafirme orientarea pro-occidentala, aducand astfel perspective pozitive pentru relatiile sale cu UE.
O astfel de schimbare ar putea redeschide discutiile despre eliminarea vizelor pentru cetatenii georgieni, oferindu-le mai multe oportunitati in ceea ce priveste libertatile democratice si democratizarea in general. Aceasta este o dorinta comuna in randul majoritatii cetatenilor georgieni, dintre care aproximativ 90% isi doresc o directie pro-europeana.
Cea mai mare lupta este lupta narativelor
Totusi, paradoxul ramane. Sustinerea publica pentru integrarea europeana este covarsitoare, dar, de 12 ani, partidul „Visul Georgian” domina scena politica, desi pare sa aiba tendinte evidente de a distanta Georgia de Occident.
Oficial, reprezentantii guvernului georgian, inclusiv prim-ministrul Irakli Kobakhidze, nu adopta o pozitie explicita impotriva Occidentului. In campania electorala recenta, acestia au mentionat o „resetare” a relatiilor cu Uniunea Europeana si Statele Unite, ceea ce, la prima vedere, poate parea un semnal pozitiv. Insa, in realitate, aceste declaratii sunt doar formalitati, iar substratul lor politic sugereaza o distantare de valorile occidentale. Acest lucru a devenit evident in timpul protestelor din primavara acestui an, cand liderul de facto al Georgiei, Bidzina Ivanishvili, a dezvaluit mai clar decat oricand adevarata sa viziune.
Ivanishvili a transmis in mod deschis ca vede o „amenintare globala” asupra Georgiei, implicand ca fortele externe, in special Occidentul si Washingtonul, sunt responsabile pentru destabilizarea tarii. In discursul sau, a facut referire la „agenti” ai Occidentului, insinuand existenta unei „a cincea coloane” reprezentata de opozitia pro-occidentala, pe care a promis sa o „curete” dupa alegerile din octombrie. Acest discurs antagonizeaza direct Occidentul si subliniaza intentia de a aprofunda relatiile cu Rusia. De altfel, este o directie care rezoneaza cu propriile sale interese economice si legaturi personale, avand in vedere ca si-a acumulat averea considerabila in Rusia.
Razboiul din Ucraina a ajutat puterea?
Desi guvernul georgian a incercat sa mentina o fatada pro-europeana in ultimii ani, invazia Rusiei in Ucraina a dus la o schimbare dramatica de directie. Retorica guvernului s-a modificat drastic, iar orientarea acestuia a devenit mai clara: o apropiere de Est, sub influenta Moscovei. Cei care au fost la curent cu evolutiile politice din Georgia au observat o scadere a entuziasmului fata de integrarea europeana, iar, in paralel, parteneriatele economice si politice cu Rusia au crescut in intensitate. Desi intalnirile oficiale cu liderii europeni au continuat intr-o oarecare masura, substanta acestor interactiuni s-a golit de continutul real, iar guvernul a inceput sa critice tot mai des politica occidentala, denuntand influenta straina asupra Georgiei.
In acest context, opozitia din Georgia a inceput sa castige teren, mobilizand o mare parte a populatiei care sustine in mod traditional un parcurs european. Desi nu exista date exacte privind sondajele de opinie, opozitia se afla intr-o pozitie relativ puternica, iar rezultatul alegerilor din octombrie ramane extrem de incert. In cazul in care partidul „Visul Georgian” reuseste sa isi mentina pozitia de putere, este foarte probabil ca Georgia sa isi continue apropierea de Rusia, ignorand aspiratiile pro-europene ale unei mari parti din populatie. Daca, insa, opozitia castiga, ar putea avea loc o schimbare semnificativa a cursului tarii, reintegrand Georgia pe calea pro-occidentala.
Aceste alegeri, asadar, nu reprezinta doar o batalie politica pentru viitorul Georgiei, ci si o confruntare geopolitica intre influentele contradictorii ale Rusiei si ale Uniunii Europene. Rezultatul lor va influenta nu doar directia politica interna a tarii, dar va avea repercusiuni asupra intregii regiuni, chiar si in Moldova, dar si asupra relatiilor dintre Occident si Rusia.
Europa, spatiul depravarii?
Mai mult decat atat, partidul „Visul Georgian” vrea sa obtina o majoritate constitutionala. Ce se va intampla dupa aceasta victorie, daca va avea loc, putem doar sa presupunem, dar cu prudenta. Deja vedem, de exemplu, legea privind agentii straini, legea asa-numitei propagande LGBT si despre valorile traditionale ale familiei. Vedem cum o noua-veche ideologie este impusa. „Uitati-va cine sunt fratii nostri ortodocsi. Avem nevoie de acesti „gay” care traiesc in vechea lume din Europa, unde totul este permis si nimic nu mai este sfant acolo?”. Destul de cunoscut si in Moldova, nu?
Aceasta retorica si mentionarea constanta ca doar „Visul Georgian” salveaza Georgia de razboi persista. In momentul de fata nu stim care sunt detaliile despre starea de spirit actuala din societatea georgiana. Stim doar ca majoritatea absoluta continua sa sustina aderarea la UE si, in general, cursul pro-occidental de dezvoltare. Cu toate acestea, nu stim cati oameni se tem de razboi, asa cum le-au explicat reprezentantii puterii. Si nu stim cati oameni vor alege intre acest curs occidental si ortodoxie sau valorile traditionale.
In loc de concluzii
Oare ce alegere va fi facuta sambata? Ce va inclina balanta? Suna cliseic, insa aceasta chiar este o alegere existentiala pentru poporul georgian, asa cum este turul doi al alegerilor prezidentiale pentru Moldova. Este esential ca toata lumea sa urmareasca cum vor decurge aceste alegeri. Dar ce se va intampla a doua zi in Georgia? Vor fi observatori acreditati la aceste alegeri, dar nimeni nu poate prezice ce se va intampla dupa, pentru ca ne putem astepta, din pacate, chiar la varsari de sange, la proteste ori la haos, indiferent de rezultat. Sa ne asteptam la falsificari? Desigur, nimic nu poate fi exclus, dar Georgia inca este intr-o situatie in care oamenii considera ca este posibil si necesar sa lupte pentru viitorul lor.
Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md
