Tulburari in presa americana, impartita intre a sustine sau nu candidatii la presedintia SUA. Americanii sunt obisnuiti cu pozitiile partizane ale mass-media

|

externe

Marile ziare americane renunta sa-si mai exprime sustinerea fata de Kamala Harris sau fata de Donald Trump, in contextul unui scrutin cu un rezultat incert, in ciuda  unei lungi traditii si provocand tensiuni puternice in redactiile lor, conform AFP.

Influentul ziar Washington Post, detinut de miliardarul si fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a anuntat vineri ca nu o va sustine nici pe democrata Kamala Harris, nici pe republicanul Donald Trump in alegerile prezidentiale din SUA.

Anuntul „Wapo”, mai degraba un ziare de stanga, ca nu sustine niciun candidat in alegerile prezidentiale de la 5 noiembrie si nici in viitor, a venit ca un adevarat trasnet in industrie.

”Munca noastra de cotidian din capitala celei mai importante tari din lume este sa fim independenti”, a justificat directorul general.

”Este un lucru las, iar democratia este victima”, scria vineri pe X redactorul-sef al The Washington Post, Marty Baron, care reprosa cotidianului ca cedeaza in fata intimidarilor lui Donald Trump.

Potrivit sindicatului jurnalistilor ziarului, care s-a declarat ”foarte ingrijorat” de acest anunt, ”o sustinere a lui Harris fusese redactata, iar proprietarul «Post», Jeff Bezos, a luat decizia sa nu o publice”.

Aceasta interventie a fost negata de catre o sursa apropiata conducerii, care a dat asigurari AFP ca este vorba despre o decizie a redactiei.

Insa, “Washington Post Guild”, care reprezinta personalul sindicalizat al ziarului, a declarat ca este „profund ingrijorat”. „Observam deja anulari ale abonamentelor din partea unor cititori candva fideli”, se arata intr-un comunicat al sindicatului.

Mai mult, in presa americana a aparut ca un personaj de rang inalt din W. Post, editorul general Robert Kagan, a demisionat in semn de protest.

Decizia W.P. vine in urma unei miscari similare a altuia dintre marile ziare americane, Los Angeles Times.

In cursul saptamanii, miliardarul Patrick Soon-Shiong, proprietarul Los Angeles Times, a blocat decizia Comitetului Editorial al ziarului, care voia sa-si exprime sustinerea fata de democrata.

In semn de contestare, mai multi angajati au demisionat, inclusiv directoarea editoriala a LA Times, Mariel Garza.

”Nu accept sa ramanem tacuti”, a declarat ea intr-un interviu. ”In aceste vremuri periculoase, oamenii cinstiti trebuie sa se manifeste”.

Magnatii presei

Echipa de campanie a lui Donald Trump a profitat de ocazie. „Kamala (Harris) este atat de gaunoasa, incat Washington Post a decis ca mai degraba sa anuleze orice sustinere prezidentiala decat sa-i sustina candidatura”, au comentat cei din echipa lui Trump.

Cele doua ziare au sustinut candidati democrati in ultimele alegeri. Multi cititori, indignati, au reactionat imediat si au anuntat ca-si reziliaza abonamentul.

Refuzand sa ia pozitie, presa incearca sa se asigure ca ”nu-si alieneaza potentiali cititori”, explica pentru AFP o profesoara de comunicare si stiinte politice de la Universitatea din Delaware, Dannagal Young.

Insa, in acelasi timp, noteaza ea, ”magnatii presei probabil ca nu sunt foarte inclinati sa vrea sa-l alieneze pe cel care ar putea deveni presedinte”, iar unii dintre ei au interese financiare legate de Guvern.

Acesta este cazul lui Jeff Bezos, societatile ale carui actionar este semnand de ani de zile contracte mari cu administratia, inclusiv cu Pentagonul.

”Oamenii vor sa fie de partea buna a lui Donald Trump”, rezuma Young, care aminteste ca republicanul este notoriu prin fapul ca favorizeaza relatiile personale in detrimentul afinitatilor politice.

Acest lucru aduce astfel a ”obedienta anticipata” in fata ”pedepsei pe care ar primi-o daca Trump s-ar intoarce la putere”, scrie pe blog un profesor de jurnalism de la Universitatea Northeastern, Dan Kennedy.

Traditia pozitionarii de o parte sau alta

In pofida faptului ca dateaza de un secol, traditia sustinerii presei, decisa in general de catre comitete editoriale – si nu de catre redactii -, a cunoscut in ultimii ani un declin in Statele Unite, intr-un context de polarizare politica si de criza economica a presei.

Anul acesta, prestigiosul The New York Times (NYT), The Boston Globe, revista Rolling Stone si Philadelphia Inquirer si-au exprimat sustinerea fata de candidata democrata.

Republicanul este sustinut, la randul sau, intre altii, de New York Post, tabloidul care-i apartine lui Rupert Murdoch, si de cotidianul conservator The Washington Times.

Campania a relevat pierderea influentei marilor nume ale presei, atat in randul alegatorilor, cat si candidatilor, a caror atentie se concentreaza tot mai mult asupra altor suporturi, ca podcasturile sau TikTok, insa aceste sustineri de presa ”continua sa conteze”, insista o profesoara de comunicare de la American University, Jane Hall.

Refuzul de a se pozitiona a unora dintre ele socheaza cu atat mai mult cu cat se inscrie intr-un context ”in care Donald Trump vorbeste despre atacarea licentelor posturilor de televiziune, pedepsirea si mai aspra a jurnalistilor si atacarea presei libere”.

Or The Washington Post, celebru pentru ca a dezvaluit scandalul politic Watergate, ”a dat dovada de curaj in modul in care a acoperit insurectia de la 6 ianuarie (luarea cu asalt a Capitoliului de catre trumpisti) si s-a opus ameninatarilor la adresa presei”, noteaza profesoara.

In opinia sa, ”acest lucru le transmite un semnal de descurajare jurnalistilor”.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre: , , , , , , , ,

Comentarii: