O planta descoperita in Carpatii Orientali in 1961 ar putea fi una dintre cele mai vechi din lume
O planta descoperita in 1961 de un student al Universitatii Babes Bolyai in Carpatii Orientali, ar putea fi unul dintre cele mai vechi organisme vii de pe Pamant, se arata intr-un comunicat al universitatii.
„O echipa internationala de cercetatori a facut o descoperire uimitoare in Carpatii Orientali din Romania: Andryala laevitomentosa, o specie endemica, extrem de rara, ar putea fi cel mai vechi organism viu de tip planta de pe Pamant.
Studiul arata existenta unor clone de peste 60.000 de ani, traind in acelasi loc, in ciuda schimbarilor climatice majore din ultimele milenii.
Andryala laevitomentosa este una dintre cele mai rare plante din lume, cu doar cinci populatii mici, distribuite pe o creasta montana de 1,8 km din Carpatii Orientali (Muntii Bistritei). Specia a fost descoperita abia in 1961 de catre un student al UBB, holotipul acesteia fiind depus in Herbarul UBB (CL)”, se arata in comunicat.
Planta nu produce aproape deloc seminte viabile, inmultindu-se prin lastari.
„Aceasta metoda de inmultire a permis formarea unor clone care au supravietuit zeci de mii de ani in conditii climatice extreme, inclusiv glaciatiunile Pleistocenului”, se arata intr-un comunicat transmis de UBB.
Cercetatorii au utilizat tehnici avansate de analiza genetica pentru a studia aceste populatii si a determina varsta acestor clone.
Rezultatele au aratat ca Andryala laevitomentosa prezinta o diversitate genetica extrem de scazuta, insa populatiile sale au dezvoltat diferentieri genetice foarte mari.
„Au fost identificati doar 11 indivizi distincti genetic, dar longevitatea si persistenta acestor clone sunt incredibile.
Astfel, cea mai ‘batrana clona’ ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, daca nu chiar cel mai vechi individ cunoscut in lumea plantelor, demonstrand astfel o capacitate remarcabila de adaptare si supravietuire a acestor organisme in fata schimbarilor de mediu”, a explicat prof. dr. Mihai Puscas de la Facultatea de Biologie si Geologie, Gradina Botanica Al. Borza din cadrul UBB, membru al echipei de cercetare.
Conform sursei citate, aceasta descoperire evidentiaza nu doar longevitatea extraordinara a speciei, ci si importanta conservarii habitatului sau unic. Pierderea oricareia dintre aceste clone ar echivala cu disparitia unui organism care a supravietuit inca din vremea ultimei glaciatiuni.
Cercetarea contribuie la o mai buna intelegere a modului in care plantele pot rezista schimbarilor climatice extreme de-a lungul mileniilor, oferind o noua perspectiva asupra conservarii biodiversitatii.
