Regimul Orban haituieste companiile germane cu „metode mafiote”, acuza experti europeni. Scopul este ca apropiatii regimului sa preia afacerile de succes derulate de companiile straine
Companiile germane din Ungaria gem sub hartuirea statului. Guvernul premierului Orban vrea sa le forteze sa vanda catre oameni din cercul lui Viktor Orban. Pentru prima data, un studiu examineaza sistematic modul in care companiile sunt hartuite, relateaza televiziunea germana N-TV.
Oferte de preluare dubioase, taxe speciale arbitrare, controale surprinzatoare – pentru a hartui companiile germane din Ungaria, guvernul condus de premierul Viktor Orban foloseste metode aproape mafiote, dupa cum a aratat cercetarea realizata de ntv.de. Acum, pentru prima data, un studiu arata in mod sistematic modul in care companiile germane de pe piata maghiara urmeaza sa fie intimidate si convinse sa vanda unor oameni de afaceri apropiati de guvern.
Pentru studiul sau „Indura, se adapteaza sau devin active? Companii germane in Ungaria”, York Albrecht de la Institutul pentru Politici Europene a evaluat interviuri cu sase asociatii si companii afectate. Albrecht a ajuns la concluzia ca partidul de guvernamant al lui Orban, Fidesz, exercita presiuni asupra companiilor prin intermediul a trei practici in special: Legile pot fi modificate prin decrete fara interventia sistemului judiciar, impozitele si reglementarile speciale conduc companiile straine in zona rosie, iar licitatiile sunt trucate in favoarea antreprenorilor preferati.
Companiile trebuie sa fie constiente de faptul ca guvernul Orban are mana libera daca doreste sa hartuiasca companiile, spune Katarina Barley, vicepresedinte al Parlamentului European. UE trebuie sa ia masuri impotriva acestor incalcari ale pietei interne libere cu toate mijloacele de care dispune. „Aceasta include procedurile de incalcare a dreptului comunitar, dar si retragerea de fonduri”, a declarat politicianul SPD.
Pentru a lasa sa infloreasca „nepotismul sponsorizat de guvern”, Budapesta „a gasit cai si mijloace de a face foarte clar cine este dorit si cine ar trebui sa paraseasca tara”, spune autorul studiului, Albrecht. Mai presus de toate, insa, comportamentul guvernului maghiar dauneaza pietei interne a UE si, astfel, si economiei germane. „Increderea reciproca intre statele membre si intreprinderi este esentiala pentru o piata interna functionala”, a spus Albrecht.
Intrucat Comisia Europeana este responsabila, impreuna cu autoritatile nationale, de aplicarea dreptului concurentei pe piata interna, Albrecht ii recomanda in studiul sau sa ia masuri mai dure si mai consecvente impotriva incalcarilor comise de Ungaria. Companiile afectate si mai multe grupuri parlamentare din Parlamentul UE fac aceasta cerere de ani de zile, insa Comisia a reactionat doar cu masuri izolate. La inceputul anului 2023, de exemplu, aceasta a initiat proceduri impotriva taxei speciale ungare pe produsele intermediare din sectorul constructiilor.
Cu toate acestea, de cateva saptamani, presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare sa fi acordat o prioritate mai mare problemei. La inceputul lunii octombrie, von der Leyen a mentionat pentru prima data in fata lui Orban, in Parlamentul European, discriminarea companiilor straine din Ungaria. Cu putin timp inainte, Comisia deschisese procedura de infringement din cauza taxelor speciale pentru supermarketurile straine. In plus, raportul Comisiei privind statul de drept trebuie sa acopere in viitor si dimensiunea economica a statului de drept, ceea ce nu a fost cazul pana acum.
Noi semne de intrebare sunt ridicate de anuntul guvernului maghiar ca isi va consulta cetatenii in cadrul unei asa-numite consultari nationale privind modul de abordare a companiilor straine si politica economica a UE. Una dintre cele unsprezece intrebari, uneori sugestive, este daca ar trebui pedepsite companiile multinationale care abuzeaza de puterea lor de piata.
In luna iunie a acestui an, guvernul lui Orban a achizitionat 80% din actiunile Aeroportului Ferenc Liszt din Budapesta de la investitorul aeroportuar german AviAlliance. Anterior, negocierile au durat mai multi ani. Potrivit relatarilor mass-media, AviAlliance a fost atat de hartuita incat compania a fost in cele din urma fortata sa isi vanda actiunile pentru trei miliarde de euro. Budapesta a descris achizitia drept o „chestiune de suveranitate nationala”.
Potrivit studiului lui Albrecht, guvernul selecteaza pentru strategia sa de nationalizare doar sectoarele fara venituri din export, inclusiv sectoarele constructiilor, energiei sau financiar, precum si sectorul serviciilor.
Mijloacele legale ale lui Orban de a intimida companiile nu cunosc limite. Din primavara anului 2020, el guverneaza prin decrete. Acest lucru este posibil datorita starii de urgenta pe care a decretat-o, mai intai din cauza pandemiei Corona, apoi din cauza razboiului din Ucraina.
