Cristian Pirvulescu: “Toti candidatii importanti la alegerile prezidentiale din Romania si toate partidele politice importante sunt compatibile in diferite grade cu trumpismul”
Analistul politic Cristian Pirvulescu afirma ca e foarte probabil ca prezenta la vot la alegerile legislative sa fie destul de mare, datorita plasarii scrutinului parlamentar intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale, dar atentioneaza ca aceasta va induce un „efect pervers” si va „premia” partidele ai caror lideri vor intra in turul al doilea, potrivit Agerpres.
„E foarte probabil ca prezenta la vot la alegerile legislative sa ramana destul de mare datorita plasarii alegerilor parlamentare intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale. Acest tip de calendar electoral este neobisnuit, iar alegerea sa nu pare deloc intamplatoare.
In primul rand datorita contagiunii si amplificarii intentiei de vot pentru anumiti candidati si partide de la primul tur al alegerilor prezidentiale catre celelalte doua tururi. Caci, de fapt, vom avea alegeri in trei tururi de scrutin.
In orice caz, prezenta la urne anul acesta, ca si in 2019, a fost buna si la alegerile locale si europene.
De data aceasta, alegerile parlamentare vor avea probabil o prezenta mai buna decat in orice alte alegeri din 2008 incoace.
In 2020, prezenta la scrutinul parlamentar din decembrie, in conditiile unui al treilea val de COVID-19, a fost de 32%, acum ar putea fi intre 50% si 60%”, a declarat profesorul Pirvulescu.
El atrage insa atentia ca intercalarea alegerilor parlamentare intre cele doua tururi de prezidentiale ar putea „premia” partidele ai caror lideri vor intra in turul al doilea.
„Dar marea problema este intercalarea alegerilor parlamentare intre cele doua tururi de prezidentiale, care va induce un efect pervers si va premia partidele ai caror lideri vor intra in turul al doilea.
“Cauzele participarii la urne ar trebui cautate pe retele sociale, in teoriile conspiratiei si stirile contrafacute”
Iar dupa alegerea lui Donald Trump, un efect de contagiune populista si extremista, foarte probabil luat si el in calcul cand s-a propus aceasta formula, se va resimti, desi e complicat sa evaluam amploarea fenomenului.
Oricum, toti candidatii importanti la alegerile prezidentiale din Romania si toate partidele politice importante, fie cele sistem – PSD si PNL -, fie cele anti-sistem – USR, AUR si SOS – sunt compatibile in diferite grade cu trumpismul. Liderii politici romani au pariat pe Trump, nu pe Harris”, a sustinut analistul.
El a explicat ca, de obicei, se prezinta cu prioritate la vot categoriile sociale si de varsta care sunt cele mai dependente de sistemul de recompense pus in practica de partidele sistem, dar cum, anul acesta, oferta electorala a candidatilor este „cam saraca”, cauzele participarii la urne ar trebui cautate pe retele sociale, acolo unde teoriile conspiratiei si stirile contrafacute pot mobiliza sau demobiliza electoratul.
„In 2020, a fost un accident – PNL neputand sa-si mobilizeze electoratul, mult mai atent la restrictiile COVID-19 decat cel al PSD si AUR.
Acum, insa, alegerile prezidentiale vor crea o oarecare emulatie datorita contagiunii si este foarte probabil ca prezenta la vot sa fie mai mare nu doar pentru pensionari si populatia din mediul rural si orasele mici si mijlocii, ci si pentru celelalte categorii sociale si de varsta.
Deja campaniile negative, care au afectat cota candidatilor si partidelor in aceasta perioada, se succed una dupa alta, iar atacurile la persoana sunt devastatoare, ceea ce implica o crestere a emotivitatii electorale. Or, aceasta este un factor determinant in decizia de a participa sau nu la vot.
“Votul de protest” a fost de la inceput, din mai 1990, un factor important de participare electorala. Si asa va fi si anul acesta. Dar motivatia participarii la vot difera in functie de variabile, precum nivelul de educatie, venitul, mediul de locuire sau gen.
Si cum oferta electorala a candidatilor este cam saraca, cauzele participarii electorale trebuie cautate in alta parte. De exemplu, pe retele sociale, acolo unde teoriile conspiratiei si stirile contrafacute pot mobiliza sau demobiliza electoratul”, a subliniat analistul.
Pirvulescu este de parere ca prezenta mai mare la vot va favoriza, ca de fiecare data, „votul de protest si de opinie” care scapa controlului partidelor-sistem.
„Dupa modificarea constitutionala din 2003, partidele-sistem din Romania au mizat pe o prezenta mai mica la vot, care le permitea sa-si mobilizeze electoratul captiv si neutraliza electoratul de opinie si votul de protest.
Si in aceste alegeri prezenta mai mare la vot va favoriza, asa s-a intamplat de fiecare data, votul de protest si de opinie care scapa controlului partidelor politice sistem.
Prezenta candidatilor si a partidelor de extrema dreapta modifica insa in mod categoric comportamentul electoral. Asa ca prezenta mai mare la urne nu va fi un impediment pentru unele dintre partidele care participa la guvernare. Si asta din cauza calendarului electoral si a plasarii alegerilor parlamentare intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale”, a spus profesorul Pirvulescu.
Intrebat despre motivul scaderii drastice in ultimii ani a interesului alegatorilor pentru scrutinul parlamentar, reflectat in prezenta, Cristian Pirvulescu a explicat ca, de fapt, este vorba despre dublul efect al modificarilor constitutionale din 2003 si al migratiei romanilor spre occident, fenomene care s-au desfasurat in paralel.
„E un calcul aritmetic simplu, cu o populatie cu drept de vot de 19 milioane de electori si aproape 6 milioane de romani plecati – cifre vehiculate de politicieni, de exemplu de primul-ministru, dar care par ceva mai mici pe baza analizelor INS – raman cam 13 milioane de votanti in tara.
Daca ne raportam la aceasta cifra, prezenta nu mai pare atat de mica. Faptul ca un numar mare de romani a parasit tara pentru a munci si trai in strainatate a dus la scaderea semnificativa a prezentei la vot”, a aratat Pirvulescu.
Pentru romanii din diaspora prezenta la vot este mult mai dificila si mai costisitoare decat pentru cei din tara, iar mobilizarea acestora apare in special la alegerile prezidentiale, considera analistul.
”Dar cele doua fenomene la care ma refeream – modificarea Constitutiei privind durata mandatului prezidential si cresterea exponentiala a diasporei – au facut ca din 2008 pana in 2024 alegerile prezidentiale sa fie decalate de cele parlamentare.
Iar, pe de alta parte, dupa 2000 (65,31% prezenta la primul tur de scrutin prezidential si 57,50% la cel de-al doilea tur), cand am avut ultima prezenta importanta la vot, si 2004, ultimele alegeri prezidentiale si parlamentare simultane (58,5% in turul I si 55,2% in turul al II-lea), curba prezentei la vot la parlamentare se prabuseste: 2008 – 39,20%, 2012 – 41,76%, 2016 – 39,79% si 2020 – 31,95%.
In schimb, la prezidentiale prezenta la scrutin a fost mult mai mare: in 2009, 54,37% la primul tur si 58,02% la al doilea, in 2014, 53,17% la primul tur si 64,11% la al doilea, iar in 2019, 51,19% la primul tur si 54,86% la al doilea”, a argumentat el.
“Partidele ai caror lideri se vor califica in turul al doilea vor primi un premiu”
Cristian Pirvulescu a admis ca „este posibil, dar nu absolut sigur” ca la al doilea tur al alegerilor prezidentiale prezenta sa fie ceva mai mica decat la celelalte doua tururi anterioare.
„Sa ne intoarcem deci la situatia de la alegerile prezidentiale din 2000 si 2004. O ipoteza este aceea ca partidele ai caror lideri se vor califica in turul al doilea vor primi un premiu – intre 5 si 10% voturi mai mult in raport cu ceea ce estimeaza sondajele inainte de primul tur.
In orice caz, personalizarea alegerilor de la primul tur va fi un factor determinat de prezenta la alegerile parlamentare, care vor fi astfel contaminate de efectul personalizarii alegerilor prezidentiale”, a spus analistul.
Prezenta scazuta la vot favorizeaza, potrivit profesorului Pirvulescu, „partidele-sistem” care dispun de infrastructura locala puternica formata, dar efectul de contagiune al alegerilor prezidentiale asupra alegerilor parlamentare ar putea fi un factor care sa stimuleze gruparile si discursul antisistem, asa cum s-a intamplat la alegerile din 2000 sau 2004.
“Unele partide si candidati la prezidentiale o sa incerce, discret, sa descurajeze prezenta la referendum”
Referindu-se la referendumul convocat in Bucuresti de primarul general Nicusor Dan, Cristian Pirvulescu a afirmat ca o prezenta buna la primul tur al alegerilor prezidentiale, asemanatoare cu aceea de la localele si europarlamentarele din vara, ar facilita validarea referendumului.
„La alegerile locale si europarlamentare din iunie, prezenta la vot in Bucuresti a fost foarte buna. Ar fi de asteptat ca si la primul tur al alegerilor prezidentiale sa fie asemanatoare, ceea ce ar facilita validarea referendumului. Iar referendumul va avea cu siguranta un impact asupra alegerilor prezidentiale, favorizand anumiti candidati in raport cu altii.
Nu este deloc imposibil ca unele partide si candidati la prezidentiale sa incerce, discret, sa descurajeze prezenta la referendum. Caci si in acest caz vom vorbi despre o contagiune a alegerilor prezidentiale asupra referendumului. Si viceversa!”, a mai subliniat analistul politic Cristian Pirvulescu.
