A innebunit pastorul PSD Terhes la Strasbourg, la prezentarea Raportului MCV: „Dadea cu pumnii in masa”
Europarlamentarul PSD Chris Terhes a avut un comportament total deplasat, in Parlamentul European de la Strasbourg, in timpul prezentarii de catre oficialii europeni a concluziilor raportului MCV. Terhes a dat cu pumnii in masa, relateaza un martor.
„Am avut privilegiul sa il vad la Strasbourg, la sedinta tehnica de prezentare a concluziilor raportului MCV pe europarlamentarul Chris Terhes (PSD) care dadea cu pumnii in masa si reactiona de parca era in peluza la un meci din Liga 1”, informeaza Vlad Epurescu.
Autoritatile romane nu au pus in aplicare recomandarile Comisiei Europene cu privire la suspendarea imediata a punerii in aplicare a legilor justitiei si a ordonantelor de urgenta subsecvente si la revizuirea legilor justitiei, indica raportul adoptat marti de Colegiul Comisarilor in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), in care sunt evaluate progresele la cele patru Obiective de referinta pentru care este monitorizata Romania.
Argumentul adus de autoritatile romane a fost acela ca legile justitiei produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite. Obiectivul recomandarii Comisiei Europene era acela de a aborda fondul problemelor create prin adoptarea legilor, or masurile ulterioare au exacerbat aceste probleme.
In plus fata de cele trei ordonante de urgenta adoptate in lunile septembrie si octombrie 2018, guvernul a adoptat, la inceputul anului 2019, alte doua ordonante de urgenta de modificare a legilor justitiei. Ca si in cazurile anterioare, graba adoptarii, lipsa consultarilor si motivele neclare pentru adoptarea acestor ordonante de urgenta au afectat securitatea juridica si previzibilitatea procesului judiciar, noteaza Comisia Europeana, in evaluarea facuta la Obiectivul de referinta 1 ”Garantarea unui proces judiciar mai transparent si mai eficient, in special prin consolidarea capacitatilor si a responsabilizarii Consiliului Superior al Magistraturii. Prezentarea evolutiilor si evaluarea impactului noilor coduri de procedura civila si penala”.
”Raportul din noiembrie 2018 constata ca legile justitiei modificate, care intrasera in vigoare in iulie si in octombrie 2018, puteau conduce la exercitarea de presiuni asupra judecatorilor si procurorilor, fapt care, in ultima instanta, putea submina independenta, eficienta si calitatea sistemului judiciar. In loc sa abordeze problemele evidentiate in rapoartele MCV anterioare, legile introdusesera noi riscuri, in special prin crearea Sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor si prin regimul in materie de sanctiuni disciplinare si de raspundere disciplinara a magistratilor. In consecinta, Comisia a concluzionat ca legile reprezentau o involutie in raport cu evaluarea din ianuarie 2017 si a propus un ragaz pentru reconsiderarea situatiei prin inghetarea intrarii in vigoare a modificarilor”, mentioneaza documentul publicat marti de executivul UE.
Legile justitiei si garantiile juridice pentru independenta sistemului judiciar
Potrivit raportului MCV publicat marti, modificarile legate de accelerarea infiintarii Sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor si extinderea competentei sale sau modificarile succesive aduse cerintelor si regulilor procedurale de numire a procurorilor (inclusiv a personalului de conducere) din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au alimentat si mai mult sursele de ingrijorare si lipsa de incredere in aceste modificari. In special, unele dintre modificarile propuse ale legilor pareau sa serveasca intereselor anumitor persoane.
”Aceste ordonante de urgenta au starnit reactii extrem de negative, care au contribuit la cristalizarea pozitiei specifice exprimate de populatie in cadrul referendumului din 26 mai 2019 cu privire la modificarea legilor justitiei prin ordonante de urgenta”, mentioneaza raportul MCV.
Raportul atrage atentia ca punerea in aplicare a legilor justitiei modificate a confirmat, de asemenea, preocuparile exprimate in raportul din noiembrie cu privire la prejudiciile aduse sistemului judiciar. ”In particular, functionarea Sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor a confirmat temerile exprimate atat in Romania, cat si in exterior ca sectia respectiva ar putea fi utilizata ca instrument de presiune politica. Au existat mai multe situatii in care Sectia speciala a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale intr-un mod care ridica indoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa”, se arata in raport. In aceasta privinta documentul arata, ca nota de subsol: ”Un exemplu elocvent il constituie dosarul penal deschis impotriva fostului procuror-sef al DNA (Laura Codruta Kovesi, n.red.) in perioada in care candida pentru functia de procuror european. Faptul ca deschiderea dosarului penal a coincis cu data convocarii la audierea in Parlamentul European pare sa indice intentia de a impiedica aceasta candidatura, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat o decizie in care califica drept ilegale masurile preventive luate in acest sens. Faptul ca a mai fost inregistrata inca o cauza in care era implicat procurorul general pare sa confirme un anumit tipar de actiune impotriva magistratilor de rang inalt care criticau activitatea Sectiei speciale”.
Numirile in cadrul sistemului judiciar si exercitarea de presiuni asupra institutiilor judiciare
Raportul releva ca evolutiile inregistrate din noiembrie 2018 pana in prezent au confirmat pertinenta recomandarii formulate cu mult timp in urma in cadrul MCV de a se lua masuri astfel incat procesul de numire a procurorilor de rang superior sa fie mai solid si independent. In raportul MCV din 2018 fusesera exprimate preocupari legate in special de procedurile in curs de numire si/sau revocare pentru functiile de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si de procuror general.
Raportul din noiembrie 2018 a recomandat suspendarea imediata a tuturor procedurilor in curs de numire si revocare a procurorilor de rang inalt, relansarea unui proces de numire a unui procuror-sef al DNA cu experienta dovedita in urmarirea penala a infractiunilor de coruptie si cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente si impartiale in materie de coruptie si respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la numirea in posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupa posturi de conducere, pana la instituirea unui nou cadru legislativ in conformitate cu o recomandare formulata in ianuarie 2017.
”Intr-o prima etapa, nu s-au intreprins niciun fel de masuri pentru a da curs recomandarilor. Ministrul justitiei de la momentul respectiv si-a mentinut propunerea de candidat pentru functia de procuror-sef al DNA. Presedintele Romaniei a refuzat sa numeasca candidatul respectiv pentru a doua oara in ianuarie 2019. De atunci, procedura a fost suspendata de facto, DNA fiind condusa de un procuror-sef interimar. Ministrul justitiei de atunci a continuat, de asemenea, procedura de revocare din functie a procurorului general, in ciuda avizului negativ al CSM. Presedintele Romaniei a refuzat revocarea din functie in ianuarie 2019, insa, intrucat mandatul noului procuror general trebuia sa inceapa in mai 2019, ministrul a organizat un proces de numire in luna aprilie. Asa cum s-a intamplat si in cazul procedurii de revocare a procurorului-sef al DNA in iulie 2018, ministrul i-a respins pe toti candidatii care s-au prezentat sub pretextul ca sunt nepotriviti sa ocupe functia respectiva, in ciuda faptului ca multi dintre acestia, inclusiv procurorul general in exercitiu, ocupau deja functii de procuror de rang superior”, mentioneaza raportul adoptat marti de executivul comunitar.
Documentul retine faptul ca procurorul general (Augustin Lazar, n.red.) a decis sa se pensioneze, iar acum aceasta functie este, la randul sau, ocupata de un procuror interimar (Bogdan Licu, n.red.). ”Ministrul de atunci a lansat o noua procedura de numire a procurorului general, insa aceasta a fost anulata de noul ministru al justitiei, care si-a inceput mandatul in aprilie 2019. Abordarea adoptata de actualul ministru a permis evitarea deteriorarii suplimentare a situatiei si a creat conditii pentru imbunatatirea procedurii. Este o abordare care ar trebui continuata cu titlu prioritar de guvernul Romaniei intrucat experienta din ultimii ani confirma riscul imixtiunii politicului in acest proces, in detrimentul calitatii numirilor, si necesitatea gasirii unei solutii viabile pe termen lung”, subliniaza Comisia Europeana in raport.
In ceea ce priveste Inspectia Judiciara, aceasta ”joaca un rol-cheie in asigurarea increderii publice in independenta, profesionalismul si integritatea sistemului judiciar”. Dupa ani de evaluare pozitiva, raportul din noiembrie 2018 a evidentiat preocupari serioase, precum recurenta cu care au fost initiate proceduri disciplinare impotriva magistratilor care se opuneau public directiei urmate de reforma sistemului judiciar, divulgarile de documente in presa (utilizate apoi de politicieni pentru a ataca institutiile judiciare) si prelungirea mandatului conducerii de catre guvern.
Raportul MCV din noiembrie 2018 a recomandat numirea imediata, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspectiei Judiciare si numirea, in termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspectiei Judiciare. ”Consiliul Superior al Magistraturii nu a numit o noua echipa interimara de conducere, prin urmare, functia de inspector-sef a fost in continuare ocupata ad interim pana in luna mai 2019, cand CSM l-a numit in functie pe acelasi inspector-sef, in ciuda controverselor. In acelasi timp, in perioada care a trecut de la ultimul raport, au continuat sa fie initiate proceduri disciplinare impotriva magistratilor, inclusiv a sefilor institutiilor judiciare care se opun reformarii sistemului judiciar, si au continuat sa fie divulgate documente in presa. Prin urmare, recomandarea din noiembrie 2018 a fost depasita de evenimente, insa preocuparile care au motivat-o raman perfect valabile”, noteaza executivul UE.
In repetate randuri, rapoartele MCV au atras atentia asupra presiunii la care sunt supusi magistratii si institutiile judiciare ca urmare a atacurilor publice din partea politicienilor si a presei. De la inceputul anului 2018, aceasta situatie s-a inrautatit pe fondul actiunilor intreprinse de autoritatile responsabile cu anchetarea disciplinara si penala a magistratilor. Directia Nationala Anticoruptie si Parchetul General sunt de mult timp supuse unor presiuni deosebite in aceasta privinta. In perioada de referinta s-a inregistrat, de asemenea, o crestere puternica a presiunilor asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care este instanta competenta pentru numeroase procese de coruptie la nivel inalt. Guvernul a transmis Curtii Constitutionale doua cereri de solutionare a unor conflicte juridice de natura constitutionala legate de interpretarea de catre ICCJ a regulilor procedurale privind constituirea completurilor de judecata in cauzele penale.
In plus, Inspectia Judiciara a introdus o plangere disciplinara impotriva presedintei sale, iar Sectia pentru judecatori a CSM a cerut revocarea acesteia din functie. ”Aceste actiuni combinate par sa aiba drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Inaltei Curti, iar atunci cand presedinta ICCJ si-a anuntat intentia de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar ca acesta era motivul. Consiliul Superior al Magistraturii a numit recent o noua presedinta a ICCJ. Va fi deosebit de important ca, sub noua conducere, ICCJ sa isi pastreze independenta si profesionalismul, inclusiv in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. Aceste evolutii confirma evaluarea efectuata de Comisie in raportul din noiembrie 2018, conform careia Consiliul Superior al Magistraturii nu isi indeplineste rolul de a asigura un sistem de control si echilibru eficace, in masura sa apere independenta institutiilor judiciare asupra carora se exercita presiuni”, indica raportul adoptat marti de Comisia Europeana.
Raportul evalueaza progresele realizate in ceea ce priveste punerea in aplicare a celor 12 recomandari din ianuarie 2017 si a celor opt recomandari suplimentare din noiembrie 2018. Documentul arata ca este in continuare crucial sa se puna in aplicare aceste recomandari suplimentare astfel incat procesul de reforma sa fie repus pe calea cea buna, sa se remedieze efectele negative ale regreselor constatate in noiembrie 2017 si in noiembrie 2018 si sa se inregistreze din nou progrese care sa permita incheierea MCV.
