A patra batalie a Atlanticului este in plina desfasurare / Prezenta maritima redusa a NATO in Marea Neagra, o problema care trebuie rectificata curand (amiral american in rezerva)
Aceasta noua lupta se duce sub valuri. Dar, la fel ca in campaniile anterioare din Atlantic, este un conflict pe care SUA si aliatii sai nu isi pot permite sa il piarda, spune amiralul (rez.) James G. Foggo III care este un distins membru al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) si fost comandant al Fortelor Navale Americane din Europa si Africa si al Comandamentului Fortelor Aliate Intrunite, Napoli. El a comandat BALTOPS in 2015 si 2016 si exercitiul Trident Juncture in 2018.
“O batalie pentru domeniul subacvatic dintre America de Nord si continentul european era deja in desfasurare in 2016, am avertizat in acel an eu si colegul meu, Dr. Alarik Fritz. Orice indoieli cu privire la acest lucru au fost cu siguranta inlaturate de atacul neatribuit din septembrie asupra gazoductului Nord Stream 2 din Marea Baltica.
Acesta nu a fost un accident – mai degraba a fost un sabotaj deliberat – dupa cum au declarat anchetatorii suedezi si Uniunea Europeana (UE). Pana in prezent, niciun actor statal sau non-statal nu si-a asumat meritele pentru acest act, desi se spune Federatia Rusa este acuzata de implicare in aceste explozii”, spune amiralul american.
„Este o lupta intre fortele rusesti care sondeaza slabiciunea si fortele de razboi antisubmarin (ASW) ale SUA si NATO. In orice caz, mizele au crescut acum. Exista numeroase amenintari sub suprafata marii, inclusiv cele mai evidente, cum ar fi submarinele avansate ale Rusiei, care, desi nu sunt la fel de bune ca Virginia din SUA sau clasa Astute din Marea Britanie, sunt totusi foarte bune. Ceea ce s-a schimbat cu adevarat este intelegerea modului in care societatea occidentala este dependenta de retelele de cabluri submarine pentru elementele esentiale ale vietii de zi cu zi. Acolo unde odinioara erau linii telefonice, fundul marii este acum traversat de cabluri de date de care depinde lumea moderna – sistemele noastre militare si financiare sunt foarte dependente de ele. Mai mult de 95% din canalele de comunicatii sunt submarine”, apreciaza James G. Foggo III
Un raport din 2017, scris de Rishi Sunak, pe atunci deputat in Parlament, in prezent prim-ministru al Marii Britanii, si aprobat de amiralul James Stavridis, US Navy (Ret.), fost comandant suprem aliat al NATO, a subliniat acest aspect.
„Canalizate prin puncte de infundare expuse (adesea cu protectie minima) si locatiile lor izolate in adancuri, in intregime publice, arterele de care depinde internetul si lumea noastra moderna au fost lasate extrem de vulnerabile”, se arata in raportul scris de Rishi Sunak.
“Cum am ajuns aici? Prima batalie a Atlanticului a avut loc in timpul Primului Razboi Mondial. Marina germana a perfectionat submarinul, o nava cu motor diesel care isi incarca bateriile la suprafata pentru a se putea scufunda ulterior cu ajutorul bateriei si a face ravagii in convoaiele aliate care traversau Oceanul Atlantic. Germanii au luat decizia strategica de a purta un razboi submarin fara restrictii impotriva navelor comerciale, iar atunci cand U-21 a scufundat Lusitania, un vas de croaziera sub pavilion britanic cu multi americani la bord, actul a contribuit la intrarea Statelor Unite in primul razboi. Acest lucru a schimbat cursul lucrurilor pe teren, iar Germania imperiala a suferit o infrangere umilitoare, ceea ce a dus la Tratatul de la Versailles, care a fost foarte aspru cu Germania. Ascensiunea ulterioara a nazismului a provocat o reintoarcere a conflictului cu puterile aliate in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Statele Unite si aliatii sai au simtit curand furia unei forte submarine germane experimentate si mult imbunatatite in cea de-a doua batalie a Atlanticului. Condusi de amiralul de flota Karl Donitz, el insusi un erou al fortelor submarine din Primul Razboi Mondial, germanii au facut ravagii in convoaiele care furnizau materiale de razboi vitale. Dupa Pearl Harbor, Statele Unite au aruncat din nou in lupta toata puterea lor industriala si know-how-ului tehnologic. 1942 si 1943 au fost ani cruciali in cea de-a doua batalie a Atlanticului. Filmul clasic Das Boot, lansat in 1981, relateaza disparitia definitiva a unei forte care a fost depasita numeric si tehnologic. Pierderile submarinelor germane au fost uluitoare – din cei 40.000 de militari care au plecat pe mare in timpul razboiului, aproape 30.000 au pierit.”, mai spune amiralul american in retragere.
“Dupa infrangerea Germaniei naziste si a Japoniei imperiale, nu a trecut mult timp pana cand Statele Unite si aliatii sai au intrat intr-o competitie bipolara cu Uniunea Sovietica, ceea ce a dus la Razboiul Rece. Aceasta a treia batalie a Atlanticului a dus la o cursa a inarmarii nucleare si navale intre Statele Unite si Uniunea Sovietica. Strategia noastra a fost una care impunea costuri, cu care nici baza industriala, nici Partidul Comunist nu au putut tine pasul, contribuind in cele din urma la caderea Zidului Berlinului in 1989 si la prabusirea Uniunii Sovietice in 1991”, apreciaza fostul lider NATO
“In ciuda sperantelor privind instaurarea pacii, nu a existat nicio pauza. Dupa cativa ani haotici, fostul agent KGB, Vladimir Putin, a aparut ca lider la Moscova. Discursul provocator si combativ al lui Putin de la Conferinta de Securitate de la Munchen din 2007 a a fost un semnal a ceea ce avea sa vina. In 2008, Rusia a invadat Georgia si a inceput o noua era de competitie mai acerba cu Occidentul, care a atins apogeul in februarie 2022, odata cu invazia totala a Ucrainei”, a mai spune James G. Foggo III
„Chiar daca Rusia a suferit esecuri pe uscat si pe mare – inclusiv pierderea jenanta a navei amiral rusesti Moskva din Marea Neagra, un program secret ramane viabil si letal. Acesta este forta submarina rusa. Rusia a continuat sa aloce fonduri pentru forta de submarine, deoarece o considera o strategie asimetrica care poate provoca daune Occidentului.
In ceea ce priveste tehnologia si silentiozitatea, forta submarina a Statelor Unite este numarul unu in lume, Rusia fiind amenintarea cea mai mare. Rusia a produs in mod constant submarine cu propulsie nucleara de inalta calitate, care sunt revolutionare in sine, de la clasa November la Victor I, II si III, la clasa Alfa, cu corpul din titan pentru scufundari profunde, la clasele Mike, Sierra si Akula, si acum la navele actuale din clasele Severodvinsk si Belgorod. Este suficient sa spunem ca Severodvinsk este un adversar foarte capabil, echipat cu rachete de croaziera si torpile de ultima generatie, dar nu poate intrece navele americane din clasa Virginia si trebuie ca lucrurile sa ramana asa. Belgorod este o noua clasa de submarine cu o capacitate de dubla misiune. Acesta transporta torpila din clasa Poseidon, pe care Putin insusi a dezvaluit-o in urma cu cativa ani, laudandu-se cu o lungime de 65 de picioare, cu un focos cu dubla utilizare, conventionala sau nucleara. In plus, submarinul este echipat cu un minisubmarin de scufundare care ar putea ameninta infrastructura critica submarina occidentala.”, apreciaza amiralul american
“Lucrand impreuna cu aliatii, putem atenua amenintarea. Atlanticul nu este singura cale navigabila disputata. Prezenta Rusiei in Arctica, Marea Baltica, Marea Mediterana si Marea Neagra este, de asemenea, problematica.
Prin crearea si aderarea la o strategie maritima robusta, NATO poate depasi aceste provocari. Investitiile in razboiul subacvatic, adica submarine, sisteme pilotate de la distanta sau autonome, supraveghere subacvatica si o retea care sa sprijine o imagine operationala comuna pot contribui la cresterea transparentei apelor contestate si la facilitarea problemei tintirii.
Aderarea Suediei si Finlandei la NATO va transforma Marea Baltica intr-un lac NATO. Nu se poate spune acelasi lucru despre Marea Neagra, care nu are o prezenta maritima NATO in acest moment, o problema care trebuie rectificata in curand. Acelasi lucru se poate spune si despre Arctica, unde topirea ghetii faciliteaza navigatia.
Mai sunt inca multe de facut pentru a castiga cea de-a patra batalie; haideti sa ne apucam de treaba.”, incheie amiralul James G. Foggo III
