Actionand in colaborare cu Mossad, politia braziliana a arestat mai multi membri Hezbollah care planuiau atentate impotriva evreilor in America de Sud

Politia federala braziliana, care lucreaza in cooperare cu agentiile de informatii israeliene, afirma ca a dejucat un complot terorist intern impotriva unor tinte evreiesti. Anchetatorii federali au declarat marti ca au descoperit o schema care ar fi implicat recrutarea de cetateni brazilieni de catre grupul terorist libanez Hezbollahpentru a orchestra atacuri impotriva membrilor comunitatii evreiesti braziliene, care numara 120.000 de membri.

Printre tintele vizate s-ar fi numarat si o serie de sinagogi, informeaza The Times of Israel. In Israel, biroul prim-ministrului a declarat miercuri, intr-o declaratie, ca Mossad si alte agentii de securitate si de aplicare a legii israeliene si internationale au colaborat cu autoritatile braziliene pentru a zadarnici un atac in Brazilia, planificat de Hezbollah si dirijat si finantat de Iran.

Hezbollah, un aliat al gruparii teroriste palestiniene Hamas, care este, de asemenea, sustinuta de Teheran, a fost angajata in escaladarea conflictului cu Israelul la frontierele de nord ale acestui stat, in contextul razboiului impotriva Hamas in Gaza.

Hezbollah si Iran sunt suspectate ca se afla in spatele mai multor comploturi teroriste impotriva unor tinte israeliene si evreiesti in tari straine in ultimii ani, inclusiv in Cipru si Grecia, precum si in Turcia si Marea Britanie. In 2012, Hezbollah a condus un atac in Burgas, Bulgaria, in urma caruia au fost ucisi cinci turisti israelieni.

Brazilia a declarat ca operatiunea antiterorista a dus la retinerea a doua persoane in Sao Paulo, cel mai populat stat brazilian si unde se afla cea mai mare comunitate evreiasca locala. Unul dintre suspecti a fost retinut pe aeroportul international Guarulhos din Sao Paulo, dupa ce tocmai aterizase din Liban.

Persoanele implicate in planificarea, recrutarea si aderarea la presupusele comploturi teroriste ar putea fi acuzate de fapte grave, inclusiv de „constituirea sau integrarea unei organizatii teroriste” si de „executarea de acte pregatitoare de terorism”, cu pedepse maxime combinate care se ridica la aproximativ 15 ani de inchisoare.

Hezbollah si-a stabilit o prezenta in Brazilia de-a lungul anilor, in special in regiunea sudica a tarii, unde traieste o comunitate araba musulmana substantiala. In 2018, politia federala braziliana l-a retinut pe Assad Ahmad Barakat, un cetatean libanez acuzat de guvernul SUA ca este un finantator-cheie al Hezbollah si un „terorist global”.

Autoritatile braziliene l-au luat in custodie pe Barakat in Foz do Iguacu, Parana, regiune cunoscuta ca fiind un centru de contrabanda si spalare de bani pentru organizatiile teroriste si grupurile de crima organizata. Barakat era cautat in Paraguay sub acuzatia de fals in acte, iar anterior a executat sase ani intr-o inchisoare paraguayana pentru evaziune fiscala. Argentina il acuzase, de asemenea, pe Barakat de spalare de bani pentru Hezbollah si ii inghetase bunurile din tara.

Hezbollah a comis si cel mai sangeros atac terorist din istoria Argentinei, ucigand 85 de persoane si ranind sute de oameni la un centru evreiesc din Buenos Aires in 1994. In atacul desfasurat atunci, o furgoneta plina cu explozibili a lovit sediul Asociatiei de Ajutor Reciproc Israel-Argentina (AMIA) din Buenos Aires. Atacul a avut loc la doar doi ani dupa ce un atentat cu bomba asupra ambasadei israeliene din capitala argentiniana a facut 29 de morti si 200 de raniti.

Iranul si Hezbollah au fost suspectate de mult timp, desi nimeni nu a fost adus vreodata in fata justitiei, iar Iranul a negat afirmatiile potrivit carora diplomatii sai din Buenos Aires ar fi ajutat operatiunile. Pe baza investigatiilor procurorului evreu argentinian Alberto Nisman, sase iranieni si un libanez se afla pe lista celor mai cautate persoane de catre Interpol din 2007.

In 2015, Nisman a fost gasit mort in circumstante misterioase in apartamentul sau cu doar cateva ore inainte de a prezenta dovezi impotriva presedintelui de atunci, in prezent vicepresedintele Cristina Kirchner, pentru ignorarea si musamalizarea implicarii Iranului in atentat. Ea a fost absolvita de acuzatii anul trecut.