De regula, rusii din Berlin sunt impotriva refugiatilor care sosesc in tara. Asta a stabilit corespondentul Deutsche Welle, Nikita Jolkver. Insa Berlinul rus are si alta fata, scrie el.
Criza refugiatilor, inceputa anul trecut, continuata si in acest an, ii preocupa si pe rusii care traiesc in Germania. Se presupune ca numarul acestora este undeva intre 2,5-3 milioane de persoane: rusi cu radacini germane intorsi in tara strabunilor lor, evrei rusi din fostele republici sovietice preluati de Germania prin tratate speciale, refugiati politic, oameni care lucreaza cu contract in firme germane, imigranti ilegal.
Trebuie specificat ca nu s-au facut cercetari sociologice in ceea ce priveste atitudinea rusilor din Germania fata de refugiati. Exista doar abordari subiective, precum si cateva cercetari ale expertilor printre rusii care locuiesc in Germania.
Sotia unui om de afaceri de succes de origine rusa, ai carei parinti imigranti au simtit la vremea lor atitudinea rece a localnicilor, este socata de numarul mare de refugiati care sosesc incontinuu in tara. „Toti sunt niste paraziti”, spune ea. Un imigrant din Ucraina, care se autointituleaza sociolog, priveste catre refugiati, vazandu-i, nici mai mult nici mai putin, decat ca facand parte din „popoare de pestera”.
Un redactor al unei publicatii in limba rusa din Germania sustine ca toti refugiatii, fara exceptie, au sosit in Germania din motive economice, iar sotia unui evreu fugit din Chisinau nu poate vorbi despre refugiati fara sa injure.
Un lucru ii uneste pe acesti oameni, precum si pe ceilalti cu care corespondetul DW a dezbatut tema: la sosirea lor in Germania au trait din ajutoare sociale. O parte dintre ei continua sa primeasca ajutoare sociale si azi. Pe deasupra, unii dintre ei pacalesc sistemul social german, gasind diverse cai de a fenta statul german.
Inca ceva: se prefac ca sunt sarmani si nefericiti, dar conduc masini de teren si isi imbraca copiii numai de la magazine cu haine scumpe. Ei ii percep pe refugiati ca pe rivali la impartirea feliei din ajutoarele sociale, ii cred necinstiti pentru ca ei insisi sunt necinstiti, ii privesc cu suspiciune ca nu cumva sa manance ei mai mult din castron, scrie jurnalistul citat.
„Ascunsi sub identitatea de refugiati, in tara ajung foarte multi infractori”, spune o femeie pe nume Lilia, iar un barbat pe nume Victor declara ca 90% dintre imigranti sunt oameni intre 25-35 de ani care nu doresc sa munceasca.
O alta femeie spune ca este de acord sa se primeasca refugiati din Siria, daca fug de razboi, dar nu intelege ce cauta aici oameni din Algeria, Maroc, Afganistan, bagand aici si tiganii. „Toti trebuie expulzati”, sustine ea.
Toti acesti oameni, citati mai sus, au fost intervievati in timp ce protestau fata de violarea unei fete de origine rusa, in Berlin, zvon raspandit de televiziunile din Rusia, dar care s-a dovedit fals pana la urma. O alta femeie spune ca refugiatii vin aici pentru ajutoarele sociale asigurate de tara si nu pentru a se integra, iar alta sustine ca acesti barbati tineri si sanatosi ar trebui sa lupte pentru tara lor si ca de aceea trebuie sa se reintoarca acasa imediat.
Mass-media rusa, care pentru multi rusi din Germania este singura fereastra spre lume, nu este insa singura pricina a atitudinii negative fata de refugiati si imigranti.
Rusii de aici nu se simt germani din cauza crizei identitare, din cauza atitudinii germanilor nativi fata de ei. O alta cauza este legata de pierderea statutului in societate: de regula, rusii rezidenti au un standard mai mic de viata decat germanii nativi, multi dintre ei traind din ajutoare sociale si ii invidiaza pe imigrantii care vin din alte tari si care, spre deosebire de ei, au avut succes. Rusii vin dintr-o tara cu un nivel ridicat al xenofobiei unde nationalismul este ridicat la rang de doctrina dominanta.
In acest context, doi sociologi care au ajuns la concluziile enumerate mai sus, spun ca atisemitismul, islamofobia si antiamericanismul sunt adanc inradacinate in toate comunitatile postsovietice.
Nu toti rusii din Berlin, insa, sunt xenofobi si agresivi fata de refugiati. Cel mai bine se vede acest lucru in Berlin-Moabit unul dintre cartierele centrale ale capitalei germane. Aici, actiunea civica „Noii Vecini” a ajutat refugiatii cu ce s-a putut si, mai ales, oferindu-le cursuri de limba germana.
Fondatoarea initiativei civice, Mariana Naprushkina, este revoltata ca ai sai conationali sunt atat de nemultumiti. „Ei chiar sunt intregrati? Stiu ca fiecare are dreptul la viata si refugiu si ca acestea sunt doua dintre principiile comunitatii democratice civile?”, se intreaba ea. Conform ei, nu este de ajuns sa inveti doar limba, ci sa preiei si valorile tarii in care te integrezi.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
Guvernul britanic a declarat joi ca a impus cel mai mare pachet de sanctiuni impotriva…
Trei tineri au fost retinuti in cazul masinilor vandalizate pe mai multe strazi din Suceava,…
Mai multi lideri MAGA s-au laudat ca pot admite in sfarsit ca Proiectul 2025 este…
Vineri, de Sfintii Mihail si Gavriil, aproape 1,5 milioane de romani isi celebreaza ziua onomastica,…
Multimi islamiste au dezlantuit joi seara la Amsterdam atacuri violente asupra suporterilor evrei, dupa un…
Un nou raport al Biroului National de Statistica din Italia (ISTAT), publicat joi, arata o…