ADN-ul confirma ca ramasitele lui Cristofor Columb sunt inmormantate la Sevilla. Sambata, un program tv va dezvalui si originile navigatorului

Oamenii de stiinta din Spania sustin ca au rezolvat cele doua mistere persistente legate de Cristofor Columb la peste cinci secole de la moartea exploratorului: ramasitele ingropate intr-un mormant magnific din Catedrala din Sevilla sunt cu adevarat ale lui? Si navigatorul care a schimbat cursul istoriei lumii a fost intr-adevar din Genova – asa cum pretinde istoria – sau a fost de fapt basc, catalan, galic, grec, evreu sau portughez?

Raspunsul la prima intrebare este da. Raspunsul la al doilea este… asteptati pana sambata seara la 22.35 ora locala, spune The Guardian.

Gasirea unui raspuns nu a fost usor, in conditiile calatoriilor postume ale cadavrului sau. Desi Columb a murit in orasul spaniol Valladolid in 1506, a vrut sa fie ingropat pe insula Hispaniola, care astazi este impartita intre Haiti si Republica Dominicana. Ramasitele sale au fost duse acolo in 1542, mutate in Cuba in 1795 si apoi aduse la Sevilla in 1898, cand Spania a pierdut controlul Cubei dupa razboiul hispano-american.

Joi, dupa doua decenii de teste ADN si cercetari, expertul in medicina legala Jose Antonio Lorente a declarat ca ramasitele incomplete din Catedrala din Sevilla sunt intr-adevar ale lui Columb.

„Astazi, datorita noii tehnologii, teoria partiala anterioara conform careia ramasitele din Sevilla sunt cele ale lui Cristofor Columb a fost confirmata definitiv”, a spus expertul, care a condus studiul la Universitatea din Granada. Concluzia a urmat comparatii dintre probele de ADN luate din mormant cu altele luate de la unul dintre fratii lui Columb si de la fiul sau.

Problema mai spinoasa a originilor precise ale exploratorului va fi dezvaluita de „ADN-ul lui Columb: Adevarata sa origine”, un program TV special difuzat sambata, 12 octombrie, data la care Spania sarbatoreste ziua nationala si comemoreaza sosirea lui Columb in Lumea Noua.

In timp ce s-au facut nenumarate afirmatii despre locul de bastina al navigatorului – teoriile includ Italia, Suedia, Norvegia, Portugalia, Franta, Grecia, Scotia si cateva regiuni spaniole diferite – creatorii de programe insista ca acum au raspunsul.

„Douazeci si cinci de origini posibile si opt finalisti, dar poate fi doar unul”, a declarat postul de stat spaniol, RTVE, intr-un comunicat.

Lorente, care a descris ancheta ca fiind „foarte complicata”, nu a dezvaluit nimic cu privire la concluziile acesteia. „Exista cateva rezultate cu adevarat importante – rezultate care ne vor ajuta in mai multe studii si analize care ar trebui evaluate de istorici”, a spus el reporterilor.

Cu toate acestea, era destul de convins ca navigatorul era genovez, spunand in 2021: „Nu exista nicio indoiala din partea noastra [despre originea sa italiana], dar putem oferi date obiective care pot… incheia o serie de teorii existente.”

Omul de stiinta a subliniat, de asemenea, ca parti din trupul lui Columb ar putea fi inca in Caraibe. In 1877, sapaturi la Catedrala Santo Domingo din Republica Dominicana au scos la iveala o cutie mica de plumb cu fragmente de os marcata: „Barbat ilustru si distins, Cristofor Columb”. Aceste ramasite sunt acum ingropate la monumentul Faro a Colon (Farul lui Columb) din Santo Domingo Este.

Lorente a spus ca, deoarece ambele seturi de oase erau incomplete, ambele ar putea apartine exploratorului.

Daca fascinatia pentru Columb ramane la fel de mare, la fel ramane si controversa asupra mostenirii sale.

In 2015, Ada Colau, pe atunci primarul Barcelonei, s-a alaturat stangii spaniole pentru a critica sarbatorile de 12 octombrie. „Pacat ca o natiune sarbatoreste un genocid si, pe deasupra, cu o parada militara care costa 800.000 de euro”, a scris ea pe Twitter.

Jose Maria Gonzalez Santos, primarul de atunci al Cadiz, a fost de acord. „Nu am descoperit niciodata America, am masacrat si suprimat un continent si culturile lui in numele lui Dumnezeu. Nimic de sarbatorit”, a spus el.

Acum patru ani, o statuie a lui Columb din Richmond, Virginia, a fost daramata, incendiata si aruncata intr-un lac. Un semn pe care scria „Columbus reprezinta genocidul” a fost apoi asezat pe soclul vopsit cu spray.