Adversara lui Kovesi din DNA, numita de Iohannis intr-o functie de sefa in DNA. Ea primise aviz negativ din partea CSM

Presedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele de numire a Mihaielei Moraru-Iorga in functia de procuror-sef al Sectiei de combatere a coruptiei din Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si a lui Remus-Iulian Popa in functia de procuror-sef al Sectiei de urmarire penala din Parchetul General, a anuntat Administratia Prezidentiala.

Potrivit sursei citate, cei doi au fost numiti in functii pentru o perioada de trei ani.

Ministrul Justitiei, Alina Gorghiu, a trimis joi presedintelui Klaus Iohannis propunerile de numire in functii de conducere la DNA si Parchetul General a procurorilor Mihaiela Moraru-Iorga si Remus-Iulian Popa, cei doi primind anterior aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ministrul a organizat, cu o zi inainte, un nou interviu cu doi dintre candidatii pe care i-a propus sa ocupe functii de conducere la DNA si Parchetul General, care au primit anterior aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii in decembrie, anul trecut.

Potrivit Ministerului Justitiei, procurorul Mihaiela Moraru-Iorga are o „solida” experienta profesionala, este specializata in combaterea infractiunilor de coruptie, cu activitate indelungata in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.

In ceea ce-l priveste pe procurorul Remus-Iulian Popa, MJ arata ca este un procuror cu o experienta „multilaterala” si recunoscuta in mediul profesional din care provine, imbina complementar pregatirea profesionala si cunostintele de management judiciar, constientizand necesitatea adaptarii Sectiei la continua evolutie a infractionalitatii, importanta recuperarii produsului infractional, a digitalizarii si cooperarii interinstitutionale.

Mihaiela Iorga-Moraru a mai lucrat la DNA in mandatul lui Daniel Morar si apoi al Laurei Codruta Kovesi, cu ultima intrand intr-un conflict care s-a lasat cu procese in instanta, aminteste Agerpres.

Astfel, in iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din functia de procuror DNA pe motiv ca nu a inregistrat un denunt in conformitate cu dispozitiile legale si nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-sef al sectiei din care facea parte.

La randul ei, Mihaiela Iorga-Moraru si-a dat sefa in judecata, cerand despagubiri de 10.000 de euro, sustinand ca asupra ei au fost facute presiuni de ordin moral si emotional. Procesul s-a incheiat cu anularea ordinului de revocare, fara plata unor despagubiri.

Tot atunci, Mihaiela Iorga-Moraru sustinea ca intre ea si Laura Codruta Kovesi exista o tensiune, determinata ‘probabil’ de faptul ca nu a dat curs ‘anumitor solicitari’, referindu-se si la un dosar in care era implicata Elena Udrea.

CSM a admis cererea de revocare, iar Mihaiela Iorga-Moraru a fost mutata la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, insa nu a stat nicio zi acolo, fiind delegata imediat la Parchetul General.

Conflictul dintre cele doua a continuat dupa ce DNA a anuntat ca a identificat mai multe nereguli in activitatea Mihaielei Iorga-Moraru, in biroul sau fiind gasite o suma de bani si mai multe bunuri neinregistrate.

Ulterior, in noiembrie 2017, Mihaiela Iorga-Moraru a fost pusa sub acuzare de DNA Ploiesti si trimisa, peste cateva luni, in judecata, pentru ca l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Florian Walter, care era urmarit international si cercetat de DIICOT, scopul fiind acela de a ingreuna cercetarile si tragerea la raspundere penala a acestuia. Ulterior, rechizitoriul intocmit de DNA Ploiesti a fost anulat de Instanta suprema.

Apoi, in februarie 2018, Mihaiela Iorga-Moraru a afirmat la o televiziune ca Laura Codruta Kovesi a chemat-o in birou si a intrebat-o daca ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al carui nume era vehiculat pentru postul de premier, insa Kovesi a negat ca ar fi avut loc o asemenea discutie.

In iulie 2018, Kovesi a fost revocata din functia de procuror-sef al DNA, printr-un decret semnat de presedintele Klaus Iohannis, in timp ce Mihaiela Iorga-Moraru promova la Sectia speciala, structura creata pentru a se ocupa exclusiv de infractiunile savarsite de magistrati.