Afganistanul ia din nou foc. Intalnirea de la Ankara, lorzii razboiului s-au unit pentru pentru a se intoarce acasa. El ameninta cu razboi civil daca talibanii nu le accepta solicitarile
Lorzi ai razboiului si lideri etnici care au fugit din Afganistan anul trecut inainte de victoria talibanilor ameninta cu razboiul civil, daca islamistii nu incep sa negocieze cu ei pentru a-i lasa sa se intoarca acasa si sa isi recupereze puterea si autoritatea.
Spre deosebire de prima data cand au fost la putere – imediat dupa retragerea sovietica din 1989 -, de data aceasta lorzii razboiului ar putea parea chiar atragatori, atat de ingrozitor este regimul taliban care a preluat puterea in august anul trecut, scrie Foreign Policy.
40 de lideri din vechea garda s-au intalnit la Ankara, in luna mai, cu liderul uzbec Abdul Rashid Dostum (foto, langa Ramzan Kadirov) si cu acolitii sai. Dostum a folosit bogatia acumulata in timpul celor 20 de ani in care republica afgana a fost controlata de SUA pentru a-si construi propria retea de putere. La acea vreme, Dostum si oameni ca el au sprijinit efortul de reconstructie finantat de Statele Unite si aliati si au incurajat educatia pentru femei, inclusiv trimiterea a mii de studente afgane in strainatate pentru a studia.
Printre membrii grupului de la Ankara s-a aflat si Ahmad Wali Massoud, unchiul lui Ahmad Massoud, seful Frontului National de Rezistenta si una dintre putinele personalitati ale politicii afgane nepatate de acuzatii de coruptie sau atrocitati. Defunctul sau tata, generalul Aliantei Nordului Ahmad Shah Massoud, este renumit pentru ca i-a impiedicat pe talibani sa preia controlul total al tarii.
Intr-o declaratie, grupul a anuntat ca a format un „Consiliu Suprem al Rezistentei Nationale” care le cere talibanilor sa accepte negpcieri pentru intoarcerea lor in Afganistan si sa-i includa in guvern – sau sa suporte consecintele. Daca talibanii nu vorbesc, a amenintat un purtator de cuvant al lui Dostum, „Afganistanul va cunoaste din nou un razboi civil”.
Afganii stiu ce inseamna acest lucru. Marea majoritate a populatiei de aproximativ 38 de milioane de locuitori cunoaste doar razboiul. Lorzii razboiului si cohorta lor fac parte dintr-un ciclu perpetuu care a afectat Afganistanul timp de peste 40 de ani. Oamenii sunt extenuati si tanjesc dupa pace, dar abuzurile talibanilor au creat o noua criza. Iar acum, lorzii razboiului sunt din nou in joc.
Cei din noul front al rezistentei nu sunt deloc salvatori. Dostum, de exemplu, a fost acuzat in 2016 ca a ordonat rapirea, violarea si torturarea unui oponent. Asta a fost ceva obisnuit: In 2001, el ar fi inchis talibani in containere de transport maritim pentru a-i sufoca pana la moarte. Cand era adjunct al fostului presedinte afgan Ashraf Ghani – o alianta construita pe baza capacitatii sale de a livra un milion de voturi din Uzbekistan -, oamenii sai inarmati luau cu regularitate cu asalt strazile din Kabul intr-o demonstratie de forta.
Printre cei din Ankara s-a aflat si Atta Muhammad Noor, care a avut propria armata in timp ce conducea o provincie din Afganistan. Printre ceilalti prezenti la Ankara se numarau lideri Hazara, fosti mujahedini, fosti membri ai conducerii republicii afgane. Au participat chiar si femei, a declarat un consilier, via Zoom.
La aproape un an de cand razboiul s-a incheiat in urma retragerii trupelor militare conduse de SUA, revenirea in lupta politica a liderilor etnici cu armate private adauga combustibil unui peisaj inflamabil si alimenteaza temerile ca Afganistanul ar putea fi din nou cuprins de lupte intestine pentru putere, oameni si teritoriu.
Mozaicul Afganistanului este acum periculos de fracturat. In nordul tarii, grupuri armate se lupta pentru a-i alunga pe talibani, ceea ce le da incredere lorzilor razboiului si aliatilor lor ca vor gasi sprijin popular pentru o revenire.
Pe fondul foametei iminente pentru milioane de oameni si al imploziei economice agravate de sanctiunile financiare americane, vechea garda are de partea sa o serie de factori, nu in ultimul rand incapacitatea dovedita a talibanilor de a functiona ca guvern national.
Dar, pe fondul zvonurilor de razboi civil, unii analisti avertizeaza ca istoria este gata sa se repete cu o alta atrocitate precum atacurile de la 11 septembrie 2001, deoarece zeci de grupuri teroriste anti-occidentale au parte de protectia talibanilor.
Peisajul atomizat ofera noului-vechi grup de razboinici spatiu de respiratie pentru a-si pune la cale intoarcerea. Un consilier al lui Dostum, care a vorbit cu conditia sa nu fie identificat, a declarat ca grupul doreste ca talibanii sa largeasca componenta guvernului, compus in prezent in majoritate din pashtuni sunniti si exclusiv barbati. El a spus ca grupul sustine descentralizarea, un pas spre impartirea tarii in regiuni autonome, dominate etnic.
Aceasta nu este o cerere imposibila, a declarat antropologul Omar Sharifi. Lorzii razboiului s-au dovedit capabili sa se adapteze in functie de timp si de circumstante, trecand de la jihad la democratie dupa cum a fost necesar pentru a-si mentine si construi puterea, influenta si bogatia. Talibanii sunt atat de rai, a spus Sharifi, incat ar putea face ca, in timp, lorzii razboiului sa para o alternativa atractiva.
Lipsa unei alternative credibile de guvernare – precum si o criza umanitara in crestere – se afla la originea presiunilor tot mai mari asupra presedintelui american Joe Biden de a recunoaste guvernul taliban, desi talibanii sunt cel mai mare cartel de droguri din lume. Invocand necesitatea de a atenua dezastrul umanitar – in ciuda miliardelor de dolari care merg catre Natiunile Unite pentru a hrani numarul tot mai mare de oameni flamanzi – si de a proteja interesele SUA, unii comentatori au sugerat sa se puna capat izolarii talibanilor cu un angajament care sa nu ajunga pana la recunoasterea diplomatica. Pana acum, insa, talibanii raman paria acasa si in strainatate.
Ramane de vazut daca lorzii razboiului pot interveni in aceasta bresa. Statele Unite si coalitia internationala care a luptat timp de 20 de ani nu au niciun apetit pentru o revenire la un conflict in Afganistan. Tarile vecine nu doresc sa finanteze sau sa inarmeze grupurile de rezistenta, usurate ca conflictul de la granita s-a incheiat si sperand ca se pot instala intr-o coexistenta, chiar daca incomoda, cu talibanii.
