Agentia spaniola EFE scoate in evidenta „miracolul cresterii economice a Romaniei”: „Avant al Romaniei”. PSD sustine insa ca economia s-a „prabusit” si ca e „dezastru”
Agentia spaniola de stiri EFE publica o ampla analiza dedicata „miracolului cresterii economice a Romaniei”. „Economia Romaniei creste mai mult decat oricare alta din Europa, datorita sectorului tehnologic in plina expansiune si a versatilitatii companiilor sale”, scrie EFE, citata de Yahoo Finance.
„Adaptarea la pandemie si fondurile europene: miracolul cresterii economice a Romaniei”, este titlul materialului publicat de EFE.
Analiza integrala
Dupa criza provocata de restrictiile cauzate de pandemie, economia Romaniei creste mai mult decat oricare alta din Europa, datorita sectorului tehnologic in plina expansiune si a versatilitatii companiilor sale, noteaza analistii.
Potrivit datelor Eurostat, economia Romaniei a crescut cu 2,8% in primul trimestru al anului, cea mai mare rata din Uniunea Europeana (UE), desi tara balcanica se confrunta in continuare cu probleme cronice legate de datorii si deficit.
In iunie anul trecut, firma internationala de consultanta Deloitte a calculat evolutia tuturor economiilor lumii de la inceputul pandemiei. China, Chile, Australia, Romania, Lituania si Coreea de Sud au fost singurele care au inregistrat cresteri intre ultimul trimestru din 2019 – ultimul trimestru in care pandemia nu a afectat economia – si primul trimestru din 2021.
CONSUMUL SI BOOM-UL TEHNOLOGIC
Cum se explica acest avant al Romaniei, in contextul in care majoritatea covarsitoare a economiilor lumii nu au reusit sa revina la nivelul produsului intern brut (PIB) de dinaintea crizei?
Clara Volintiru, profesor asociat la Academia de Studii Economice din Bucuresti, indica explozia locurilor de munca la distanta drept principala explicatie a acestui fenomen. „Serviciile de consultanta si tehnologiile informationale reprezinta o mare parte din activitatea economica cu valoare adaugata ridicata din Romania, iar boom-ul lor in contextul creat de pandemie a generat crestere economica”, explica ea pentru EFE.
MAI MULTE FONDURI EUROPENE
Profesorul subliniaza, de asemenea, injectarea unor sume uriase de bani publici, care au compensat pierderile cauzate de oprirea economiei si de restrictiile succesive. Acestea au dus la o explozie a consumului, odata cu redeschiderea economiei.
„In cazul Romaniei, pandemia a crescut absorbtia de fonduri europene, o parte din banii de la Bruxelles pe care Romania nu a reusit sa-i atraga prin proiecte pe termen lung fiind folositi pentru a ajuta companiile aflate in criza”, spune Volintiru.
Alti factori importanti sunt, in opinia sa, cresterea firmelor romanesti de delivery si adaptabilitatea de care da dovada industria de catering, care s-a reinventat pentru a compensa inchiderile cu mesele livrate la domiciliu.
Romania are posibilitatea de a sustine aceasta expansiune economica cu bani din Planul de redresare al UE.
Intrarea celor aproape 30 de miliarde alocate pentru Romania „ar insemna un punct in plus de crestere a PIB-ului”, a explicat pentru EFE Bogdan Glavan, profesor de economie la Universitatea Romano-Americana din Bucuresti.
PROVOCAREA DEFICITULUI
In ciuda acestor vesti bune si a faptului ca Comisia Europeana (CE) prevede o crestere economica de 7,4% pentru Romania in 2021 (fata de 4,8% pentru UE si zona euro), reducerea deficitului public, care era deja in crestere inainte de pandemie, ramane o provocare urgenta pentru economia romaneasca.
Dupa ce a incheiat anul 2020 cu un deficit de aproape 10%, guvernul liberal-conservator al Romaniei spera sa il reduca la 7% pana la sfarsitul acestui an, o cifra care este cu mult sub pragul de 3% convenit de tarile UE.
„Acest deficit nu este sustenabil”, spune profesorul Glavan, care avertizeaza ca nu va fi tolerat de UE.
Glavan exclude faptul ca Romania isi poate permite sa piarda atractivitatea pentru investitori prin cresterea impozitelor (in prezent, 16% pentru marile companii) si pledeaza pentru imbunatatirea capacitatii de colectare a veniturilor prin imbunatatiri in administratie.
CRESTEREA DATORIEI
Pe langa deficitul bugetar, Romania are o datorie publica in crestere, importa mult mai mult decat exporta si este, dupa Franta, tara din UE cu cel mai mare deficit de cont curent.
Pe langa deficitul fiscal ridicat, acest lucru duce la ceea ce economistii numesc „deficite gemene”, spune Silviu Cerna, profesor emerit de economie monetara, intr-un interviu acordat EFE.
Pe langa ipotecarea generatiilor viitoare cu aceasta datorie in valuta tot mai mare, cele doua deficite duble aduc cu ele „o depreciere a monedei nationale (leul) si inflatie”, explica Cerna.
PROBLEME STRUCTURALE
Desi exacerbate de pandemie, vulnerabilitatile sunt „probleme structurale” ale economiei romanesti si au fost agravate de cresterile de salarii si pensii publice ale guvernului social-democrat anterior (2017-2019).
„Ramane de vazut daca actualul guvern va stopa aceasta tendinta si va face reformele necesare pe care partidele care il sustin le-au promis in campanie”, spune Cerna despre guvernul de centru-dreapta din Romania.
