Alegeri generale in Grecia: Conservatorii de la guvernare sunt in pole-position, dar sunt posibile surprize

Partidul conservator aflat la guvernare in Grecia ar urma sa iasa pe primul loc in alegerile de duminica, dar maratonul pentru formarea unui guvern ar putea fi abia la inceput, scrie Politico.

Partidul Noua Democratie al premierului Kyriakos Mitsotakis, Noua Democratie, isi mentine un avans sigur in fata principalului sau rival, Syriza, partidul de stanga, potrivit ultimelor sondaje, in ciuda faptului ca mandatul premierului este afectat de un scandal de spionaj, de inflatia in crestere si de ingrijorari tot mai mari cu privire la statul de drept.

Poate cel mai important pentru votul de duminica este ca guvernul sau s-a confruntat cu presiuni in legatura cu modul in care a gestionat accidentul feroviar grav de la inceputul acestui an.

Dar liderul partidului de opozitie Syriza, Alexis Tsipras, pare sa poarte inca bagajul primelor luni tumultoase ale guvernarii sale, in 2015, in plina criza financiara, care a dus la al treilea program international de salvare a Greciei.

Este putin probabil ca Noua Democratie sa obtina suficiente voturi – 45% – pentru a avea o majoritate absoluta, intrucat aceste alegeri se desfasoara in cadrul unui nou sistem de reprezentare proportionala.

„Poate ca acestea nu sunt cele mai cruciale, dar cu siguranta sunt cele mai complexe alegeri pe care le-am avut vreodata”, a declarat Angelos Seriatos, seful departamentului de cercetare stiintifica al institutului de sondaje Prorata.

Economia si cresterea preturilor sunt principalele motive de ingrijorare pe care grecii le vor avea in minte atunci cand se vor indrepta spre urne duminica, punand in umbra preocuparile legate de imaginea patata a tarii in urma scandalului privind interceptarile telefonice, de starea presei, de acuzatiile de incalcare a legislatiei UE prin respingerea migrantilor si de presupusele abateri financiare repetate ale parlamentarilor conservatori.

„Ambele partide se concentreaza pe criza costului vietii si pe stimularea cresterii salariilor reale si ambele partide fac o analiza cu privire la modul cel mai bun de a aborda esecul colectiv in cazul accidentului de tren”, a declarat Megan Greene, economist-sef global la Kroll Institute.

Principalul slogan al Noii Democratii seamana cu cel al administratiei Biden din SUA: Sa terminam ceea ce am inceput, inclusiv un impuls continuu pentru digitalizarea economiei, privatizari si o redresare bazata pe investitii, a explicat Greene. „Syriza este mai concentrata pe imbunatatirea bunurilor colective, cum ar fi sanatatea si educatia”, a spus ea.

Spre deosebire de cele cateva runde electorale cruciale si schimbari de guvern pe care grecii le-au experimentat in timpul crizei financiare, aceste alegeri nu sunt vazute ca fiind atat de complicate. Incertitudinea privind apartenenta Greciei la zona euro a disparut, iar tara a reusit o redresare financiara remarcabila, economia sa fiind una dintre cele cu cea mai rapida crestere din UE, conform datelor Comisiei Europene din 2022.

Dar Grecia se lupta in continuare cu multe dintre slabiciunile care au ingreunat cresterea economica timp de decenii, inclusiv o birocratie masiva, in special in sistemul juridic, si o evaziune fiscala cronica.

„Grecia a beneficiat de o amanare de aproximativ un deceniu cand guvernul Syriza a restructurat datoria, astfel ca foarte putin din datoria sa ajunge la scadenta peste ani”, a declarat Greene de la Kroll Institute. „Fereastra ar fi trebuit sa ofere guvernului timpul si spatiul necesar pentru a pune in aplicare unele reforme dificile, dar pana acum aceasta oportunitate a fost in mare parte irosita.”

Acest lucru sugereaza ca tara acumuleaza din nou „vulnerabilitati la o oprire brusca a finantarii externe”, a adaugat Greene.

Datoria nationala a tarii se ridica la aproximativ 170% din produsul intern brut, de departe cea mai mare din UE, in ciuda unei scaderi datorate in principal inflatiei ridicate. Grecia este singurul membru al zonei euro a carui datorie suverana a obtinut un rating de tip junk .

Austeritatea a provocat cicatrici profunde in societatea greaca, tara avand una dintre cele mai mari rate de persoane aflate in risc de saracie. Veniturile reale au scazut cu 7,4% in 2022 din cauza inflatiei ridicate, potrivit datelor OCDE.

„Nu este suficient sa abordam criza imediata a costului vietii – guvernul are responsabilitatea de a avea o perspectiva pe termen mai lung si de a lua in considerare cum sa stinga incendiile economice imediate, implementand in acelasi timp reforme care sa puna economia Greciei pe o baza mai solida in viitor”, a declarat Greene.

Un moment cheie in perioada preelectorala a fost accidentul de tren din februarie, in care au murit 57 de persoane, ceea ce a ridicat intrebari cu privire la competenta guvernului.

Accidentul de tren „a distrus naratiunea aroganta a Noii Democratii, potrivit careia tara se afla in cea de-a patra revolutie industriala”, a declarat Seriatos de la institutul de sondaje Prorata. „Pentru o parte dintre alegatorii care impartasisera aceasta opinie, accidentul de tren a fost dezamagitor si a rupt legatura cu partidul”.

Noua Democratie se afla in prezent in sondaje la aproximativ 36%, Syriza la 29% si partidul socialist Pasok la 10%. Daca aceste cifre se confirma la votul de duminica, ar fi posibila o coalitie intre primul si al treilea partid.

Cu toate acestea, relatia dintre Mitsotakis si liderul Pasok, Nikos Androulakis, este deosebit de toxica, dupa ce dezvaluirile din scandalul interceptarilor telefonice au aratat ca serviciul de spionaj al statului il avea sub supraveghere pe Androulakis.

De asemenea, Mitsotakis nu a ascuns faptul ca ar prefera un guvern majoritar si ca ar rezista pana la al doilea tur de scrutin, cand are mai multe sanse datorita unui sistem care acorda partidului castigator pana la 50 de locuri bonus in turul al doilea.

Syriza este in favoarea unui guvern de „coalitie progresista”, insa a declarat ca ar trebui sa fie prima pentru a se incerca acest lucru. Cu toate acestea, Tsipras ar putea aborda Pasok si alte partide de opozitie pentru a forma o coalitie de guvernare. Dar este indoielnic ca procentele ar fi suficiente pentru a avea succes in acest demers.

Scenariul cel mai probabil este ca Grecia va avea nevoie de o a doua runda de alegeri pentru a forma un guvern. Datorita perspectivei de a obtine locuri bonus in turul al doilea, partidul castigator ar avea atunci nevoie de aproximativ 38% pentru a obtine cel putin 151 de locuri in parlamentul de 300 de locuri. Oficialii Noii Democratii considera ca partidul lor este pe cale sa atinga acest obiectiv in turul al doilea.

„In caz contrar, daca ii vor lipsi doar cateva locuri, Mitsotakis ar putea incerca sa ii tenteze pe unii parlamentari din opozitie sa treaca pe partea cealalta, in caz contrar, va cauta probabil discutii de coalitie cu Pasok”, a declarat Nick Malkoutzis, editor si co-fondator al site-ului de analiza economica MacroPolis. „Acest lucru va fi inconfortabil pentru ambele parti, mai ales in urma scandalului de supraveghere, dar probabil ca nu va fi in interesul lor sa nu ajunga la un acord, deoarece acest lucru ar duce la a treia alegere, ceea ce nimeni nu-si doreste cu adevarat”.

Androulakis, de la Pasok, a declarat ca ar fi deschis sa se alature unei coalitii, dar pune ca o conditie prealabila ca nici Mitsotakis, nici Tsipras sa nu fie prim-ministru, o optiune pe care ambele partide au respins-o.

Sprijinul pe care partidele il vor obtine in primul tur de duminica va defini in mare masura scenariul care va fi urmat in cele din urma.