Alegeri prezidentiale esentiale in Muntenegru. Oamenii au de ales intre Occident si virajul spre Moscova
Duminica, 19 martie, Muntenegru va vota pentru un nou presedinte, scrie Eurointegration.
Cetatenii tarii vor avea de ales intre un politician patriot cu o reputatie de corupt si un protejat al Kremlinului.
Miza este foarte mare, iar cu doua zile inainte de primul tur de scrutin, aceasta a fost ridicata la un nivel fara precedent: presedintele Muntenegrului a emis un decret privind dizolvarea parlamentului.
Rezultatele alegerilor pot determina pentru multi ani ce cale va lua Muntenegru: spre Europa sau spre Federatia Rusa.
Toti politologii spun acelasi lucru: alegerile prezidentiale din Muntenegru vor avea loc, cel mai probabil, in doua tururi.
Iar in cel de-al doilea tur, care este planificat pentru 2 aprilie, ar trebui sa se intalneasca actualul presedinte si lider al Partidului Democrat al Socialistilor (DPS), Milo Djukanovic, si seful partidului Noua Democratie Sarba si liderul miscarii Frontul Democratic, Andrija Mandych, pro-rus.
Djukanovic a condus Muntenegru spre independenta, spre statutul de membru al NATO si de candidat pentru aderarea la UE.
Mandych apare in cazul „loviturii de stat”, cand in Muntenegru, in ziua alegerilor parlamentare din 2016, se pregatea o schimbare violenta a puterii cu participarea agentilor serviciilor speciale rusesti. Mandych a vorbit intotdeauna de pe pozitii favorabile Belgradului si Moscovei.
Fara indoiala, rezultatele vointei muntenegrenilor vor avea consecinte decisive nu numai pentru viitorul celei mai mici tari din Balcani, ci si pentru regiune si, chiar mai important in situatia actuala, pentru intregul bloc occidental, in primul rand pentru Alianta Nord-Atlantica.
Sarbii au crezut si inca mai cred ca Muntenegru este sub influenta Serbiei. Si actioneaza in consecinta.
Problema Muntenegrului a constat in faptul ca structurile internationale, inclusiv UE, NATO, organizatiile internationale pentru drepturile omului si mass-media, au refuzat cu incapatanare sa vada amenintarea reprezentata de cresterea influentei sarbesti si rusesti si au incercat sa minimalizeze consecintele negative ale virajului muntenegrean catre Belgrad, dar si catre Moscova.
Succesul fortelor pro-sarbe si pro-ruse are si o alta explicatie – reputatia extrem de proasta a elitei conducatoare muntenegrene, care a condus tara din momentul independentei in 2006 pana in 2020.
Cu toate acestea, presedintele muntenegrean Milo Djukanovic nu renunta in confruntarea cu fortele pro-sarbe si pro-ruse si a emis un decret privind dizolvarea parlamentului cu doua zile inainte de votul pentru alegerile prezidentiale.
Motivul formal al dizolvarii Adunarii a fost incapacitatea acesteia de a forma un nou guvern in locul celui actual, ai carui membri sunt interimari. Cu toate acestea, toata lumea intelege ca, facand un astfel de pas, Djukanovici a decis sa mearga pana la capat si sa recastige initiativa.
O astfel de miscare ar putea avea succes – si atunci, dupa ce a castigat alegerile prezidentiale, Djukanovici va putea sa faca presiuni pentru alegeri parlamentare extraordinare si deja in mai sau iunie sa se instaleze noul parlament si sa recastige o majoritate controlata.
Totusi, acest pas are si un revers – daca nu functioneaza, atunci razbunarea va fi si mai rapida si mai completa. Conducerea tarii va fi preluata de autoritatile pro-sarbe si pro-ruse.
