Alegerile legislative anticipate din Franta: Prezenta la vot fara precedent din 1978 incoace

|

externe

Ministerul de Interne francez anunta duminica, 30 iunie, ca rata de participare la alegerile legislative a fost de 25,9%, la ora 12.00. Aceasta a reprezentat o prezenta la vot deosebit de ridicata in comparatie cu alegerile anterioare. Participarea la primul tur al alegerilor legislative nu a fost niciodata atat de mare la pranz, din 1981, imediat dupa alegerea lui Mitterrand, cand a ajuns la 27,6%, potrivit bfmtv.

Ulterior, pentru ora 17.00, rata de participare a crescut semnificativ la 59,39%., un nou record, „istoric”, din 1978 incoace.

Rata de participare la alegerile legislative este in crestere semnificativa la ora 17, in Franta continentala, la 59,39%, indica Ministerul de Interne. Acesta este un record, inca de la primul tur din 1978, in acelasi timp, cand a fost de 68% – cu exceptia alegerilor din 1986, dar care s-au desfasurat folosind reprezentarea proportionala intr-un singur tur.

Aceasta cifra este in crestere semnificativa fata de 39,42% la alegerile din 2022. In 1981, aceasta rata, in prima runda, a fost de 58,3%.

Astfel, mai mult de un sfert dintre francezii cu drept de vot s-au prezentat la urne duminica, 30 iunie, inainte de pranz, pentru a vota in primul tur al alegerilor legislative anticipate.

Potrivit Ministerului de Interne, pana la ora 12.00, prezenta la vot ajunsese la 25,90%, cu aproape 7,5 puncte procentuale mai mare decat cea de la alegerile legislative din 2022, care a fost de 18,43% la aceeasi ora.

„2022, 2017, 2014, 2007, 2002… Trebuie sa mergeti pana in 1981 pentru a gasi o prezenta la vot mai mare la ora 12.00. Pana la pranz, 27,6% dintre alegatori au ajuns la sectia de votare,” scrie bfmtv.

Participare dubla la Paris, fata de 2022

In Paris, rata de participare la 12 p.m. a fost de 25,48% fata de 12,8%  in 2022. Adica o rata de doua ori mai mare.

Potrivit televziunii citate, „alegerile legislative au avut o miza speciala in 2000, odata cu referendumul privind mandatul prezidential de cinci ani si cu inversarea calendarului alegerilor prezidentiale si legislative incepand din 2001.

De la aceasta schimbare, alegerile legislative au urmat, teoretic, alegerii presedintelui Republicii. Aceasta schimbare a intrat in vigoare pentru prima data la alegerile din 2002.”

„Nu este cazul in acest an, din cauza alegerilor anticipate declansate de dizolvarea Adunarii Nationale.

Cine va fi prim-ministru dupa alegeri?”, se intreaba jurnalistii postului. La trei saptamani dupa decizia lui Emmanuel Macron de a dizolva Adunarea Nationala, francezii voteaza din nou pentru a-si desemna cei 577 de reprezentanti, circumscriptie cu circumscriptie. Primele estimari si rezultatele ale acestui tur de vot vor fi publicate incepand cu ora 20.00.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre: , ,

Comentarii: