Alo, Voiculescu! Spiegel: „Aceasta este femeia in fata careia tremura escrocii Europei. La Bruxelles, oamenii au incredere in romani pentru a face treaba”

Prestigioasa publicatie germana Der Spiegel a publicat in amplu articol dedicat Laurei Codruta Kovesi chiar in ziua in care si-a inceput oficial activitatea de sefa a parchetului European. Iata traducerea articolului.

Procurorul general al UE, Laura Kovesi, poate incepe sa lupte impotriva coruptiei dupa ani de certuri. Dar biroul ei este lipsit de personal si, deja, trebuie sa se lupte cu actiuni de sabotaj.

Strada Bucuresti Stirbei Voda 79-81 este adesea aglomerata inca de dimineata. De la ora opt, jurnalistii intind cablurile si isi indreapta camerele de luat vederi spre intrarea in sediul agentiei anticoruptie DNA. Pe timp de ploaie sau pe timp de canicula, ei se aseaza sub un acoperis special amenajat, fumeaza, mananca, discuta.

De obicei, asteptarea merita. Pentru ca in 2013 si 2014, politicieni in catuse au aparut cu regularitate in fata cladirii DNA. Sunt imagini care zguduie Romania si agita publicul.

Potrivit sondajelor, in unele momente, doar 11% dintre romani aveau incredere in Parlament, dar 60% aveau incredere in DNA si in sefa acesteia, Laura Codruta Kovesi.

Aceeasi Kovesi este acum sefa Parchetului European. In prezent, Kovesi poate investiga nu doar una, ci 22 de tari din UE pentru spalare de bani, mita, coruptie sau deturnare de fonduri europene.

Ceea ce ne aduce la una dintre problemele sale: Danemarca, Irlanda, Polonia, Suedia si Ungaria nu sunt de acord – oficial, deoarece se tem ca suveranitatea lor nationala ar fi afectata in ceea ce priveste urmarirea penala. Pentru unle dintre aceste tari, faptul ca coruptia face parte din politica lor poate juca, de asemenea, un rol.

Comisarul european pentru justitie, Didier Reynders, a calificat lansarea EPPO drept un „moment istoric”. EPPO va „monitoriza indeaproape” distribuirea fondurilor UE, a transmis pe Twitter presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Kovesi insasi si-a descris biroul ca fiind „primul instrument clar de aparare a statului de drept in UE”.

Aceasta afirmatie este curajoasa avand in vedere ca Ungaria si Polonia, cele doua tari cu cele mai mari probleme legate de statul de drept din UE, nu sunt implicate in EPPO.

De asemenea, saptamana trecuta, seful guvernului sloven, Janez Jansa, a blocat numirea a doi anchetatori sloveni in cadrul agentiei UE a lui Kovesi – probabil de teama ca cei doi ar putea expune afacerile corupte ale guvernului sau. Ministrul sloven al justitiei a demisionat apoi in semn de protest.

Kovesi l-a acuzat pe Jansa de „lipsa de cooperare sincera” si de sabotarea sistemelor de control pentru fondurile UE. Faptul ca Jansa ignora in acest fel EPPO chiar inainte ca acesta sa-si inceapa activitatea – si, in plus, cu o luna inainte ca Slovenia sa preia presedintia rotativa a Consiliului UE – este un lucru pe care Franziska Brantner, membra a Partidului Verzilor din Bundestag, il considera „rusinos, dar si sugestiv pentru guvernul lui Janez Jansa”. Cel putin, nu este de bun augur pentru viitoarea cooperare intre procuratura si Ljubljana.

Activitatea de investigare efectiva a procurorilor EPPO este efectuata de asa-numitii procurori delegati in statele membre – in Germania sunt unsprezece. Acestia pot lua masuri la nivel national, pot dispune confiscarea bunurilor, pot solicita mandate de arestare sau pot formula acuzatii. Cu toate acestea, pana in prezent, doar doua treimi dintre statele membre EPPO au numit toti procurorii delegati. 52 din 140 de investigatori sunt inca absenti.

De asemenea, EPPO insasi pare a fi in deficit de personal. Pana in prezent, au fost aprobate doar 130 de posturi, fata de 290 solicitate – si asta inainte ca UE sa decida sa adauge un pachet de reconstructie in urma pandemiei, de 750 de miliarde de euro, la bugetul sau multianual de 1100 de miliarde de euro.

Tarile UE doresc si ar trebui sa cheltuiasca acesti bani cat mai repede posibil, dar in multe locuri nu mai exista aproape niciun functionar public disponibil pentru a verifica legalitatea. Cele mai bune conditii, asadar, pentru escroci si infractori organizati.

In ultimii ani, acestia si-au umplut deja buzunarele pe seama contribuabililor europeni. Potrivit Comisiei Europene, numai in 2019, fraudele cu fonduri UE au provocat prejudicii de peste 460 de milioane de euro. Nu degeaba se asteapta ca EPPO sa judece intre 3000 si 4000 de cazuri pe an.

Din punct de vedere politic, exista, de asemenea, o miza importanta pentru UE, care pentru prima data si-a asumat in mod colectiv o datorie prin pachetul de reconstructie post-pandemie, pe care ministrul de finante Olaf Scholz l-a sarbatorit ca fiind „momentul Hamilton” al UE. Dar daca in Germania se creeaza impresia ca mafia din Italia, de exemplu, sau prietenii sefului guvernului Viktor Orban din Ungaria profita de acesti bani, momentul Hamilton risca sa se transforme rapid in explozie.

„Daca macar o parte din acesti bani se infiltreaza in canale obscure, credibilitatea UE ar putea fi grav afectata”, avertizeaza, de exemplu, eurodeputatul FDP Moritz Korner. Faptul ca EPPO nu este mai bine echipat este greu de inteles: „Fiecare post suplimentar de acolo s-ar putea autofinanta in mod confortabil.”

Prin urmare, este deja clar ca Kovesi si EPPO al ei sunt impovarati cu asteptari enorme inca de la inceput. Pana la urma, la Bruxelles, oamenii au incredere in romani pentru a face treaba. In tara sa natala, de exemplu, o coalitie liberal-conservatoare a inlocuit social-democratii extrem de corupti, ceea ce este, de asemenea, meritul lui Kovesi.

Nascuta in 1973 ca fiica a unui procuror, Kovesi s-a impus de timpuriu. Atunci cand a vrut sa se specializeze in drept penal la facultatea de drept, i s-a spus ca nu este pentru femei. Dar nu s-a lasat: „A trebuit sa muncesc mai mult decat barbatii pentru a dovedi ca si femeile pot fi procurori buni”.

Kovesi a facut cariera in sistemul judiciar si, in cele din urma, a preluat conducerea agentiei anticoruptie DNA. Social-democratii de atunci exploatau tara cu nerusinare. Una dintre cele mai spectaculoase scheme ale lor: ei au vrut sa legifereze ca in cazurile de coruptie pana la o anumita suma sa nu se impuna pedepse.

Romanii l-au ales ca presedinte pe liberalul german de origine transilvaneana Klaus Johannis. Dar nici macar el nu l-a putut impiedica pe ministrul justitiei sa o destituie pe Kovesi in 2018. S-a initiat chiar un proces impotruva ei pentru presupusa coruptie, dar nu a dus la nimic.

Social-democratii au fost deosebit de suparati de faptul ca Kovesi a fost nominalizata si pentru functia de procuror general european in 2019. Guvernul de la Bucuresti a incercat chiar sa impiedice alegerea lui Kovesi in fruntea EPPO, cu o interdictie de iesire din tara, dar fara succes.

Un motiv pentru aceasta abordare brutala este probabil nu numai activitatea sa de investigator, ci si faptul ca rareori se fereste de cuvinte in public. Fraudele cu fonduri europene nu sunt doar prea putin cunoscute, a spus ea marti la preluarea mandatului: „Sunt subestimate si adesea chiar tolerate, totul in beneficiul organizatiilor criminale care doresc sa submineze si sa inlocuiasca autoritatile legitime.”

Acesta este un alt motiv pentru care politicianul FDP Korner crede ca Kovesi este „femeia potrivita in postul potrivit”.