Am putea folosi muzica drept medicament?
Cercetari recente arata muzica poate fi un avantaj pentru sanatatea noastra mentala si chiar fizica, cu beneficii care merg mult dincolo de cresterea temporara a starii de spirit pe care o aduce ascultarea melodiei noastre preferate. Oamenii de stiinta din spatele acestor rezultate descriu noul domeniu ca fiind „medicina muzicala”, transmite The Guardian.
Ideea ca melodiile pot alina un suflet tulburat are origini stravechi. Scripturile evreiesti relateaza ca Saul ar fi fost vizitat de un spirit rau care il facea sa fie deprimat, dupa care il chema pe David pentru a-l linisti cu lira sa. „David lua lira si o canta; Saul se simtea usurat si se simtea mai bine, iar spiritul rau il parasea”.
Literatura academica tinde sa faca distinctia intre „medicina muzicala” si „terapia muzicala”. Aceasta din urma necesita participarea unui expert calificat si poate implica cantatul la un instrument, compunerea sau improvizatia. Medicina muzicala este mult mai usor de derulat: implica ascultarea de muzica inregistrata si poate fi facuta de unul singur.
Dupa cum v-ati putea astepta, expresia creativa a terapiei prin muzica produce cele mai consistente beneficii, dar mai multe studii confirma faptul ca simplul act de a asculta poate fi un tratament eficient pentru simptome de depresie, anxietate, insomnie si durere fizica. Doua studii au constatat chiar ca o prescriere regulata de muzica poate reduce cu 6 mmHg tensiunea arteriala a persoanelor cu hipertensiune arteriala. Acest lucru este suficient pentru a reduce riscul unui accident vascular cerebral cu 13%.
Pentru unele dintre aceste studii, participantilor le-au fost prescrise piese specifice, cum ar fi o sonata pentru flaut de Bach sau Canonul lui Pachelbel, care sunt considerate a fi deosebit de linistitoare. Dar beneficiile sunt evidente si atunci cand participantilor li se da frau liber sa aleaga singuri piesele. (Gustul muzical este extrem de subiectiv, la urma urmei – un cantec care este extrem de frumos pentru o persoana poate suna foarte rau pentru o alta – iar raspunsurile noastre emotionale vor depinde de experienta si asociatiile personale). Participantii au trebuit sa acorde o atentie deliberata la ceea ce auzeau, mai degraba decat sa o foloseasca ca un acompaniament pentru alte sarcini si, in cele mai multe cazuri, au trebuit sa se angajeze la doze regulate pe o perioada sustinuta. Cele mai eficiente tratamente pentru depresie au implicat cel putin 60 de minute pe saptamana de ascultare atenta, de exemplu, in timp ce tensiunea arteriala a fost redusa cu un regim de sesiuni de 25 de minute zilnic timp de o luna.
Medicina prin muzica isi poate exercita magia printr-o serie de mecanisme. Desi ar putea parea evident ca melodiile mai vesele va pot scoate din rutina gandirii negative, multe persoane care se simt triste beneficiaza, de asemenea, ascultand ceva melancolic. Este posibil ca aceste piese sa ne ajute sa ne acceptam sentimentele fara a lupta impotriva lor, ceea ce este adesea important pentru recuperare. In functie de piesa, s-ar putea sa simtim un sentiment de conexiune cu exprimarea de catre artist a emotiilor cu care ne confruntam, ceea ce ne-ar putea determina sa recunoastem umanitatea comuna in suferinta noastra – o conditie prealabila pentru autocompatimire – si ne-ar permite sa gasim un sens in ceea ce traim.
La nivel fiziologic, melodiile cu ritmuri joase ar putea ajuta la antrenarea activitatii electrice din trunchiul cerebral in ritmuri mai lente, ceea ce poate determina o stare de spirit mai linistita si poate regla alte procese biologice, cum ar fi ritmul cardiac si respiratia. Se stie, de asemenea, ca motivele muzicale repetitive, care produc o crestere si o eliberare a tensiunii, au legatura cu circuitele de predictie si recompensa ale creierului. Acest lucru poate declansa eliberarea de neurotransmitatori precum dopamina si opioidele endogene, care amelioreaza atat durerea emotionala, cat si cea fizica. La extrem, putem simti aceste modificari neurochimice ca un frison muzical sau „frisoane” – o experienta estetica intensa.
Atunci cand compilati o lista de redare medicinala, poate fi util sa alegeti cateva piese care sa va reflecte starea de spirit actuala, inainte de a trece la compozitii care exprima o gama mai larga de sentimente, terminand cu o piesa care reflecta mai bine starea emotionala pe care doriti sa o obtineti (acest lucru este cunoscut sub numele de „principiul iso”). Daca va luptati sa treceti peste o despartire, de exemplu, ati putea fi tentat sa ascultati pe repeat You Oughta Know de Alanis Morissette sau I’m Not the Only One de Sam Smith, dar ar putea fi mai util sa le amestecati cu piese care exprima optimism alaturi de durere sau care va amintesc de perioade mai insorite din viata dumneavoastra. Aceasta strategie va poate ajuta sa gasiti perspectiva si intelegere, in loc sa coborati intr-un proces de rumeare a unor idei obsedante.
Oricat de buna ar fi playlistul dumneavoastra, medicina prin muzica nu este un leac pentru bolile psihice grave si nici nu inlocuieste ajutorul profesional. In schimb, ea poate fi considerata o alternativa utila la meditatie si la alte practici de reflectie care ajuta la imbunatatirea rezistentei noastre generale la stresul vietii.
