An de an aceeasi problema. Romania si Bulgaria, campioane la morti pe sosele. Avem cele mai periculoase drumuri din UE, potrivit cifrelor de la Comisia Europeana
Romania si Bulgaria sunt in fruntea clasamentului la mortalitatea rutiera. Peste 20.000 de persoane au murit in accidente rutiere in Uniunea Europeana (UE) in 2023, conform raportului publicat de Comisia Europeana.
Rata mortalitatii rutiere la nivelul UE a fost de 46 de decese la un milion de locuitori, ceea ce reprezinta o scadere modesta de 1% fata de anul precedent. Cu toate acestea, diferentele intre statele membre raman considerabile, iar clasamentul general al sigurantei drumurilor nu s-a schimbat semnificativ, conform Agerpres. Ambele tari continua sa ocupe pozitii de top in ceea ce priveste rata deceselor pe drumurile publice.
Romania si Bulgaria se confrunta cu o problema persistenta in privinta sigurantei rutiere, inregistrand cele mai ridicate rate ale mortalitatii pe sosele din UE. Anul trecut, Bulgaria a avut o rata de 82 de decese la un milion de locuitori, iar Romania a inregistrat 81 de decese la un milion de locuitori. Desi ambele tari au facut unele progrese in imbunatatirea sigurantei drumurilor, aceste cifre raman alarmante si indica necesitatea unor masuri mai eficiente pentru reducerea numarului de accidente mortale.
In contrast puternic cu Romania si Bulgaria, tarile nordice se evidentiaza prin siguranta lor rutiera exemplara. Suedia si Danemarca sunt in fruntea clasamentului european in ceea ce priveste siguranta rutiera, cu doar 22 si, respectiv, 27 de decese la un milion de locuitori.
Aceste rezultate reflecta investitiile semnificative in infrastructura rutiera, legislatia stricta in privinta respectarii regulilor de circulatie si o cultura a conducerii preventive. In timp ce in aceste tari riscul de a muri intr-un accident rutier este semnificativ mai mic, contrastul fata de statele din estul Europei evidentiaza disparitatile de dezvoltare si de prioritati in gestionarea sigurantei rutiere.
In ciuda reducerii de 10% a numarului de decese rutiere din 2023 comparativ cu 2019, progresul este mult prea lent pentru a atinge obiectivul ambitios al Uniunii Europene. UE si-a propus sa reduca la jumatate numarul de decese si al vatamarilor grave pana in 2030, in cadrul unui plan mai amplu care vizeaza atingerea pragului de zero decese rutiere pana in 2050. Pentru a se incadra in aceste tinte, rata de scadere ar trebui sa fie de aproximativ 4,5% anual, un ritm care, la momentul actual, nu este realizat de majoritatea statelor membre.
In randul statelor membre, progresele sunt foarte variabile. Unele tari, cum ar fi Polonia, au inregistrat scaderi semnificative ale numarului deceselor, cu un declin de 35% intre 2019 si 2023, un exemplu de succes in imbunatatirea sigurantei rutiere. Aceste imbunatatiri sunt rezultatul investitiilor in modernizarea infrastructurii rutiere si al implementarii unor politici mai stricte de siguranta.
In schimb, alte state au intampinat dificultati in mentinerea unei tendinte de scadere. Irlanda, de exemplu, a raportat o crestere de 32% a numarului de decese in aceeasi perioada, ceea ce arata ca si in tarile care aveau initial drumuri mai sigure pot aparea regrese in contextul unor schimbari economice si sociale sau a unei cresteri a traficului rutier.
Datele actuale evidentiaza o realitate sumbra: in fiecare saptamana, aproximativ 400 de persoane isi pierd viata in accidente rutiere pe drumurile europene. Aceasta inseamna pierderi devastatoare pentru familii si comunitati, dar si un cost economic si social major pentru societate. Desi politicile de siguranta rutiera au reusit sa salveze multe vieti de-a lungul decadelor, provocarea majora consta in mentinerea unui ritm constant de reducere a numarului de decese.
Pentru a atinge obiectivele stabilite de UE, este esential ca Romania si Bulgaria, alaturi de alte state cu probleme similare, sa continue sa investeasca in modernizarea infrastructurii rutiere, in educatia rutiera si in intarirea aplicarii legilor. In acelasi timp, strategiile nationale trebuie sa fie adaptate contextului local, tinand cont de provocarile specifice fiecarei regiuni.
Cu un angajament sustinut si o colaborare la nivel european, exista sperante ca aceste disparitati se vor reduce treptat si ca pana in 2050, visul de a avea drumuri fara decese va deveni o realitate pentru toti cetatenii europeni.
