Analiza: Atacul din Moscova surpa regimul lui Putin, chiar daca a castigat un nou mandat
Intr-un moment de criza fara precedent, in urma celui mai devastator atac terorist pe care Rusia l-a cunoscut in ultimele aproape doua decenii, asteptarile rusilor erau ca Vladimir Putin sa aduca in discutie masurile imediate, prin care autoritatile de securitate vor riposta impotriva teroristilor ISIS, mai exact cei din provincia Khorasan, localizati in Afganistan. Acesti teroristi si-au declarat demult razboiul impotriva Rusiei si, in mod direct, impotriva presedintelui rus.
In schimb, publicul a fost martorul unei abordari neasteptate. Putin a omis sa mentioneze esecul fortelor de securitate ruse, inclusiv al temutului KGB, de a impiedica acest eveniment tragic, ci a dat vina, ca de obicei, pe Ucraina.
Putin arata cu degetul spre oricine, cu exceptia lui
Vladimir Putin a venit cu o declaratie despre cel mai grav atac terorist care a lovit Rusia in ultimii 20 de ani, dar, in loc sa ne spuna ca fortele sale de securitate – KGB-ul – au dat gres lamentabil in a preveni acest atac tragic, a aratat cu degetul spre Kiev, pentru a-l ajuta cumva in razboiul din Ucraina.
Mai exact, a sugerat ca ar fi mana Kievului, fara sa prezinte vreo dovada in acest sens. Si asta in ciuda avertismentului clar transmis de Statele Unite, pe 7 martie, ca un act terorist este iminent in spatii publice, inclusiv in sali de concerte. In discursul sau in fata consiliului FSB, Putin a catalogat avertizarea serviciilor de informatii americane drept un santaj, care are intentia de a destabiliza societatea rusa.
Liderul rus s-a prezentat intotdeauna ca garantul stabilitatii si al ordinii in Rusia, care conduce cu o mana de fier aceasta tara. Cu toate acestea, haosul intern, nesiguranta cetatenilor si incapacitatea de a asigura o protectie adecvata – inclusiv in teritoriile ocupate din Ucraina – erodeaza aceasta perceptie. Liderul de la Kremlin iti pierde imaginea de lider puternic.
In momentul de fata persista aceasta nesiguranta si un haos intern in Rusia. Pe fondul temerilor legate de noi atacuri teroriste, securitatea a fost intarita in principalele noduri de transport. Concertele publice si evenimentele sportive au fost amanate. Alte trei centre comerciale de la Moscova si-au sistat temporar activitatea. Cresterea incidentelor de violenta, atentatele si sentimentul general de nesiguranta printre cetateni reflecta incapacitatea regimului de a mentine ordinea interna. Aceasta este o problema majora pentru un lider care si-a bazat legitimitatea pe promisiunea stabilitatii si pacii. Asta a facut timp de 24 de ani de cand este presedinte al Rusiei, dar si aceasta i-a mai adus inca un mandat de presedinte.
Rusia se confrunta demult cu atentate teroriste
In istoria sa recenta, Rusia a fost zguduita de o serie de atentate teroriste devastatoare, care au marcat profund societatea si politica tarii. Aceste atacuri au avut loc mai ales in perioada conducerii lui Vladimir Putin, care a devenit presedinte pe fundalul unor astfel de tragedii, si, paradoxal, acestea au continuat sa fie o parte intunecata a mandatelor sale.
Inainte de venirea lui Putin la putere, in 1999, Rusia a fost zguduita de o serie de explozii de cladiri de apartamente, care au ucis 293 de persoane in doar doua saptamani. Atacurile au avut loc la Moscova si in sudul Rusiei, lasand o rana adanca in inima natiunii. Guvernul rus a acuzat rapid teroristii separatisti din Cecenia pentru aceste atentate. Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru, a utilizat aceste evenimente tragice pentru a justifica o campanie militara dura impotriva separatismului cecen, marcand inceputul unei ere de confruntari violente.
Unul dintre cele mai socante evenimente teroriste sub conducerea lui Putin a fost criza ostaticilor din teatrul Dubrovka de la Moscova, in octombrie 2002. Un grup de teroristi ceceni a luat 912 ostatici, cerand retragerea trupelor rusesti din Cecenia. Tragedia s-a incheiat dupa trei zile de cosmar, cu 132 de victime, majoritatea decedand din cauza gazului folosit de fortele speciale ruse pentru a-i imobiliza pe atacatori.
Poate cel mai tragic a fost asediul scolii din Beslan, in septembrie 2004. Peste 1.100 de persoane, majoritatea copii, au fost luate ostatici de un grup de teroristi. Situatia s-a incheiat dupa trei zile de teroare, cu un bilant de 334 de morti, dintre care 186 erau copii. Acest eveniment a ramas in istorie ca unul dintre cele mai sangeroase atacuri teroriste din lume si a subliniat vulnerabilitatea societatii civile in fata terorismului. Toate aceste atentate ne arata ca Rusia se confrunta demult cu terorismul.
Totusi, de ce a fost aleasa Rusia in acest atentat terorist? Pentru ca ISIS-K din Afghanistan a atacat in principal din motive legate de istoria conflictelor si relatiilor Rusiei in regiune. Acestea includ invazia sovietica din Afganistan, actiunile rusesti din Cecenia, relatiile stranse ale lui Vladimir Putin cu guvernele sirian si iranian, precum si campaniile militare ale Rusiei impotriva luptatorilor ISIS in Siria si in alte regiuni, inclusiv prin intermediul mercenarilor Grupului Wagner.
Aceste atentate teroriste, desfasurate pe fondul unui conflict indelungat cu separatistii ceceni, au lasat o amprenta profunda asupra Rusiei lui Putin. Folosind aceste tragedii ca pretext pentru intarirea securitatii nationale si consolidarea puterii executive, Putin a reusit sa-si intareasca imaginea de lider neinduplecat in lupta impotriva terorismului. Totusi, aceste evenimente au ridicat si intrebari serioase referitoare la noua lege privind combaterea terorismului din 2006, care, pe langa introducerea de masuri de securitate eficiente, ingradeste drepturile rusilor, dar si libertatea opozitiei in Rusia, pentru ca afecteaza si opozanti politici, dar si promotori ai minoritatilor sexuale.
Legile mai dure acopera incompetenta sistemului?
Acest incident pune in lumina incompetenta sistemului de securitate rus in a actiona prompt si eficient. In teorie, un aparat de securitate robust, precum cel pe care Rusia pretinde ca il detine, ar trebui sa fie capabil sa anticipeze si sa neutralizeze astfel de amenintari inainte ca acestea sa se materializeze. In practica, insa, a fost evidentiata o bresa majora in capacitatea acestui sistem de a-si proteja cetatenii, iar durata necesara pentru a identifica si captura faptasii acestui act terorist vorbeste si ea despre deficientele sistemului rus.
Membri de rang inalt ai regimului presedintelui rus au cerut ca tara sa reintroduca pedeapsa cu moartea in urma atentatului terorist din suburbia Moscovei. Totusi, urmare a acestei initiative, a fost tras un semnal de alarma cu privire la aceasta cerere, inclusiv din cauza utilizarii pe scara larga de catre Rusia a legilor antiteroriste si anti-extremiste pentru a viza opozantii Kremlinului si sustinatorii Ucrainei.
Desi protestele sunt suprimate, in Rusia exista un nivel semnificativ de nemultumire in randul populatiei. Iar mobilizarea fortata, care face din cetatenii rusi carne de tun in razboiul din Ucraina, dar si pierderile materiale produse de armata ucraineana, toate amplifica aceste sentimente si pun presiune pe Putin, la moment confruntandu-se atat cu presiune interna, cat si externa.
Pe fondul acestor tragedii, societatea rusa s-a confruntat cu o realitate dureroasa. In ciuda eforturilor de a combate terorismul, aceste atentate au aratat ca Putin, totusi, nu poate garanta securitatea absoluta, mai ales in momentul de fata. Este mai preocupat de razboiul pe plan extern, decat de razboiul impotriva terorismului de acasa.
Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md
