Analiza Business Insider: De ce America nu este pregatita pentru un razboi cu China

Intr-o confruntare intre cele mai mari doua mari puteri ale lumii, niciuna dintre parti nu va veni vreodata la masa de negocieri complet pregatita pentru razboi. Mobilizarea necesara pentru a lupta intr-un conflict global este totala si, pana la inceperea luptelor, poate fi imposibil sa se anticipeze amploarea resurselor care sunt necesare, se arata intr-o analiza a publicatiei Business Insider.

In timp ce lumea spera ca un conflict la scara larga intre SUA si China poate fi evitat, relatiile dintre cele doua superputeri continua sa se deterioreze. Acum, politicienii, expertii si chiar liderii militari americani au inceput sa ridice problema: Cat de pregatite sunt SUA in cazul in care amenintarile din partea Beijingului devin ceva mai serioase?

Razboiul in Pacificul de Vest nu este probabil un pericol imediat, potrivit expertilor, dar este o posibilitate. In cazul in care SUA ar ajunge intr-un razboi cu China, cauza probabila ar fi un atac militar chinezesc asupra insulei democratice autonome Taiwan, pe care Beijingul o revendica de mult timp ca teritoriu chinezesc.

Presedintele Joe Biden a declarat ca SUA ar veni in apararea Taiwanului in cazul unui atac al Chinei, ceea ce reprezinta o ruptura fata de politica de ambiguitate strategica a administratiilor anterioare. Dar, fiind rivali importanti, SUA si China s-ar putea afla in razboi si din alte motive, cum ar fi militarizarea de catre China a Marii Chinei de Sud, unde navele si avioanele militare americane si chineze se afla adesea in imediata apropiere.

Oficialii americani din domeniul serviciilor de informatii au afirmat ca China este „cea mai importanta amenintare la adresa securitatii nationale a SUA”, iar expertii ne-au spus ca un conflict cu Beijingul ar declansa o „avalansa” de amenintari militare pentru care SUA nu ar fi pregatite. Un razboi ar devasta probabil armatele implicate si ar ar arunca economia globala in haos – un scenariu sumbru cu consecinte profunde. Orice razboi cu China ar fi purtat pe mai multe fronturi – de la cele aeriene si maritime la cele web si pietele financiare. In timp ce SUA are numeroase avantaje, ani de investitii insuficiente au facut ca America sa fie lipsita de mai multe domenii-cheie pe care ar trebui sa le consolideze pentru a contracara cu succes amenintarile din partea Chinei. Oficiali de rang inalt, cum ar fi generalul Mark Milley, presedintele Statului Major Intrunit, sunt de acord ca America trebuie sa isi consolideze pregatirea.

„Nu exista nimic mai scump decat sa lupti intr-un razboi”, a declarat generalul in timpul unei audieri a Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentantilor in primavara. „Si pregatirea pentru razboi este, de asemenea, foarte costisitoare, dar lupta intr-un razboi este cea mai costisitoare. Pregatirea pentru razboi va descuraja acel razboi”.

Desi ar fi nesabuit sa prezicem rezultatul unui razboi intre SUA si China, posibilitatea ca acesta sa se intample i-a facut cu siguranta pe experti sa avertizeze ca America este nepregatita.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, SUA a devenit o putere industriala prin fabricarea de nave de razboi si avioane. Sa luam, de exemplu, Marina. Pe masura ce SUA si-a marit capacitatea, tara a fost capabila sa produca anumite nave in cateva saptamani. Iar Marina a facut deseori minuni pentru a readuce la viata nave grav avariate – USS Nebraska, care a fost aproape scufundata la Pearl Harbor, pe care armata a readus-o la viata pentru a lupta din nou in timpul invaziei Aliatilor in Normandia. Aceasta putere industriala a permis ca dimensiunea flotei marinei americane sa creasca de la doar 700 la peste 6.000 de nave pe parcursul razboiului.

Statele Unite au mentinut aceasta capacitate timp de decenii, insa, de la sfarsitul Razboiului Rece, maiestria manufacturiera a Americii s-a atrofiat. In prezent, ar putea dura ani de zile pentru a construi o nava a Marinei americane. Motivele sunt complexe – schimbarea prioritatilor, cresterea tehnologiei la bord, costurile fortei de munca de peste hotare – dar efectul este clar: intr-un conflict de mare intensitate, SUA s-ar confrunta cu provocari nu numai in ceea ce priveste productia de nave, ci si in ceea ce priveste repararea oricaror nave avariate in lupta.

Productia de aparare a SUA are tendinta de a depasi bugetul si de a fi in intarziere, a declarat Dan Blumenthal, membru in conducerea American Enterprise Institute si fost director senior pentru China, Taiwan si Mongolia in cadrul Departamentului de Aparare al SUA. Daca SUA doresc sa ajunga in situatia in care sa fie pregatite pentru un conflict la scara larga, a spus el, va trebui sa inverseze unele dintre aceste tendinte.

„Ne confruntam cu un concurent strategic care sta bine in mai multe domenii de putere militara”, a spus Blumenthal. „Si trebuie sa fim pregatiti sa ne confruntam cu un atac la care nu a trebuit sa raspundem in multe decenii”.

Sa luam, de exemplu, munitia, care a fost trimisa in cantitati uriase pentru a ajuta Ucraina sa respinga fortele rusesti invadatoare. In prezent, America produce aproximativ 30.000 de obuze de artilerie in fiecare luna, dar armata vrea sa creasca aceasta cifra pana la 70.000. De asemenea, SUA intentioneaza sa creasca productia de obuze de artilerie de 155 mm cu 500% in urmatorii ani, ceea ce ar ajuta la refacerea stocului de munitie necesar. Dar nu toate domeniile de productie din domeniul apararii inregistreaza aceleasi cresteri.

In comparatie cu masivul sector industrial al Chinei, SUA este lamentabil in urma. Controlul Pacificului ar fi o parte cruciala a oricarui razboi cu China, iar Beijingul se mandreste cu cea mai mare flota din lume. Potrivit unui raport al Pentagonului din 2022 privind puterea militara chineza, tara are aproximativ 340 de nave si submarine. SUA are mai putin de 300 de nave de razboi.

China nu numai ca are mai multe nave, dar le si construieste intr-un ritm mai rapid. Atat China, cat si SUA au lansat in anii 2010 distrugatoare oarecum comparabile – Nanchang si, respectiv, USS Zumwalt.

In timp ce ambele au fost construite in aproximativ cinci-sase ani, Nanchang a fost livrat imediat dupa ce a fost pus in functiune. Marina americana, pe de alta parte, a primit Zumwalt abia la patru ani dupa ce a fost pus in functiune. Zumwalt, care este o nava mai avansata din punct de vedere tehnologic decat Nanchang, a avut mai multe probleme care au impiedicat-o sa fie livrata mai devreme.

Pentru a tine pasul cu puterea navala in crestere a Chinei, SUA vor trebui sa construiasca mai multe nave si submarine, dar se confrunta cu dezavantaje, inclusiv un numar mai mic de santiere navale si o lipsa de forta de munca calificata. In ciuda acestui fapt, SUA se angajeaza sa isi mareasca flota. Se asteapta ca numarul sau de nave sa creasca la 350 pana in anii 2040, conform unui plan de navigatie al marinei americane din 2022, si exista obiective de a dota flota cu mijloace navale fara pilot. Si, desi flota SUA este mai mica decat cea a Chinei, nu este depasita. Tehnologia din multe nave americane o depaseste cu mult pe cea a chinezilor. Noile portavioane din clasa Ford, sau chiar si cele mai vechi din clasa Nimitz, lansate pentru prima data in anii 1970, sunt mult mai performante decat portavioanele chineze Liaoning, Shandong sau Fujian. Iar Chinei i-ar fi „foarte greu sa urmareasca clasele noastre excelente si de inalta calitate de submarine”, a declarat Blumenthal.

Dar aceste avantaje s-ar putea eroda daca America nu se intareste impotriva amenintarilor reprezentate de China, care dezvolta rapid tehnologiile militare avansate atat prin spionaj, cat si prin ingeniozitate interna. Provocarea cu care se confrunta SUA este de a pune in miscare acum angrenajele, astfel incat tara sa nu fie prinsa pe picior gresit in cazul in care va intra vreodata in vreun razboi.

In timp ce un conflict militar intre SUA si China este doar o ipoteza, cele doua tari se afla deja in competitie pe taram economic. Daca aceasta lupta financiara ar escalada, ar avea consecinte devastatoare pentru economia mondiala, a declarat Glenn O’Donnell, vicepresedinte si director de cercetare la Forrester, pentru Insider. „Acest lucru ar putea fi mai rau decat 1929”, a spus el, referindu-se la Marea Depresiune.

La fel cum SUA trebuie sa isi stimuleze productia interna de munitii, exista o recunoastere tot mai mare a pericolelor de a se baza pe China pentru inputuri care sunt cruciale pentru producerea unor lucruri precum produse farmaceutice, vehicule electrice si jucarii pentru copii. In special, SUA cauta sa isi sporeasca productia de cipuri semiconductoare – acele piese minuscule de tehnologie care sunt necesare pentru functionarea smartphone-urilor, masinilor si frigiderelor. Aproximativ 90% dintre cele mai avansate semiconductoare sunt produse de TSMC, o mare putere taiwaneza in domeniul semiconductoarelor, ceea ce face ca SUA sa fie vulnerabile in cazul in care Beijingul ar pune stapanire pe Taiwan. In incercarea de a se debarasa de aceasta dependenta, SUA au adoptat legi precum CHIPS and Science Act si Inflation Reduction Act, care includ stimulente mari menite sa readuca productia de semiconductori in tara. De asemenea, SUA a impus controale la export in incercarea de a impiedica transferului de tehnologie catre industria de semiconductoare din China.

Dar nu este vorba doar de semiconductori, a declarat William Alan Reinsch, consilier senior la Centrul pentru Studii Strategice si Internationale, un think tank din Washington. SUA trebuie sa decida de cat de multa productie interna de bunuri de baza va avea nevoie pentru a supravietui unei lupte cu Beijingul.

„A decide ca cipurile, bateriile, mineralele critice, produsele farmaceutice conteaza este usor”, a spus el. „Dar cum ramane cu automobilele? Depinde securitatea noastra nationala de capacitatea SUA de a produce suficiente masini pentru a satisface cererea interna? Dar ochelarii de vedere? De prajitoarele de paine? Conteaza unde trageti linia de demarcatie”.

„Nu ne putem satisface 100% din nevoile noastre pentru orice pe plan intern”, a adaugat Reinsch, dar America poate colabora cu aliatii pentru a se asigura ca productia de bunuri esentiale se afla intotdeauna in apropiere.

Dincolo de bunurile materiale, un conflict cu China ar declansa reactii si pe pietele financiare. SUA si aliatii sai ar impune aproape sigur sanctiuni Beijingului – asa cum au facut-o impotriva Rusiei – iar economia chineza ar fi „incredibil de afectata de consecinte”, a declarat Scott Kennedy, expert in economia chineza la Centrul pentru Studii Strategice si Internationale. Dar a decide exact ce sanctiuni sa desfasoare si cand sa le aplice este o alta parte esentiala a pregatirii pentru razboiul economic. Sa ne dam seama ce masuri sunt susceptibile de a fi cele mai eficiente si sa ne convingem aliatii sa se alature nu sunt sarcini usoare.

Apoi, mai exista un echilibru dificil de a provoca o anumita durere economica, lasand in acelasi timp cateva portite. In aprilie, doi experti in securitate nationala de la Centrul pentru Studii Strategice si Internationale si de la Universitatea Columbia au cerut ca SUA sa infiinteze un Comitet de planificare a contingentelor economice, a carui prima prioritate ar fi determinarea diferitelor optiuni de sanctiuni care ar putea fi desfasurate ca raspuns la o invazie chineza in Taiwan.

In timp ce economia americana ar fi influentata semnificativ de un razboi cu China, Kennedy a declarat ca economia Chinei ar resimti mult mai multa durere, un factor care ar putea contribui la prevenirea aparitiei unui conflict in primul rand.

„China ar suferi de 100 de ori mai mult decat SUA pe termen scurt daca am intra in razboi si conectivitatea noastra economica ar fi brusc oprita”, a spus el. „De fapt, unul dintre motivele pentru care cred ca interdependenta este extrem de valoroasa pentru Statele Unite este acest fapt”.

Pregatirea SUA pentru orice confruntare cu China ar merge dincolo de capacitatile fizice ale Americii. Razboaiele nu se castiga singure – ele necesita un set puternic de aliati care sunt aliniati din punct de vedere strategic si ideologic. Din nefericire, la fel ca si abilitatile de productie ruginite ale Americii, abilitatile diplomatice au involuat si ele.

Unul dintre modurile cheie prin care SUA pot proiecta puterea este de a avea o putere reala in regiune. „Am lasat de mult timp ca dimensiunea pozitiei noastre de forta sa se erodeze in Pacificul de Vest, iar acest lucru nu ne ajuta cu concurenta”, a declarat Blumenthal. In acest an, Washingtonul a luat mai multe masuri pozitive pentru a-si spori prezenta militara in Pacific si pentru a spori cooperarea cu aliatii. Printre acestea se numara noile unitati de puscasi marini americani care au luat pozitie in Japonia, cresterea numarului de vizite ale submarinelor americane in porturile australiene si planuri pentru o eventuala baza de submarine, precum si locatii suplimentare in Filipine care vor gazdui forte americane. Dar, desi Washingtonul a actionat pentru a-si consolida pozitia si prezenta in regiune, a declarat Blumenthal, SUA trebuie sa faca mai mult, inclusiv sa-si intareasca si sa-si protejeze bazele si porturile din tarile aliate, astfel incat acestea sa nu poata fi distruse de rachetele chinezesti.

Apoi, exista elementul de stimulare a „soft power” a SUA in strainatate si de consolidare a legaturilor cu aliatii, dintre care multi au legaturi economice puternice cu China. In toamna, atunci cand SUA au introdus controale la export care au restrictionat vanzarea de semiconductori catre China, Washingtonul a reusit sa convinga Japonia si Tarile de Jos sa implementeze masuri similare.

Daca America vrea sa se simta pregatita pentru un conflict cu China, este clar ca trebuie sa se intoarca la constructie – construirea de nave, construirea de semiconductori, construirea de relatii cu aliatii. Revigorarea puterii industriale si diplomatice a tarii, care a stagnat de mult timp, este o sarcina dificila, dar expertii au fost de acord ca SUA au resursele necesare pentru a se restabili in aceste domenii, atata timp cat au vointa. Dar chiar daca SUA isi rezolva problemele de productie si isi convinge aliatii sa se alature, realitatea dura ramane: Un razboi cu China ar avea un impact semnificativ asupra tuturor partilor implicate – distrugand armatele si economia. „De aceea, diplomatia si gasirea unei cai prin care sa depasim diferentele noastre sunt atat de importante”, a declarat Kennedy.